„Siworae” („Il Mare”) (2000) reprezinta, cronologic, „stramosul” lui „Postman to Heaven”, o productie care la 11 ani de la succesul lui „Il Mare” reia ideea cutiutei postale ce constituie o punte de legatura intre doua lumi. Si o face tot cu succes. „Postman to Heaven” este al doilea film (in ordinea cronologica a lansarii lor) din ambitiosul proiect Telecinema produs de postul coreean SBS si cel japonez TV Asahi in anul 2009. Desi cele 7 pelicule sunt productii realizate pentru televiziune, initial acestea au fost prezentate in cinematografele din Coreea si Japonia, si abia apoi au fost difuzate la televizor. Regia lui „Postman to Heaven” este semnata de apreciatul regizor de televiziune Lee Hyeong-min, cel care are la activ seriale de mare succes precum „Winter Sonata”, „Sorry, I Love you” sau „Bad Guy”. Dar surprizele nu se opresc aici, deoarece distributia este una care cu siguranta a constituit unul din punctele forte ale filmului. Astfel, avem ocazia sa o revedem pe Han Hyo-joo intr-un rol de dinainte de cel care, probabil, ii va marca pentru totdeauna cariera, un an mai tarziu, cand a interpretat-o pe Dong Yi in serialul cu acelasi nume. Frumoasa actrita a mai aparut, cu un an inainte, in serialul „Iljimae”, astfel ca revederea ei intr-un rol non-istoric nu poate fi decat o delectare. Rolul masculin e interpretat de Youngwoong Jaejoong, membrul popularei formatii pop DBSK, cunoscut sub numele de scena „Hero”, cel care a avut si o scurta aparitie in filmul „Dance Subaru”. Contrar asteptarilor, acesta demonstreaza ca poate fi si un bun actor, chiar daca „meseria” lui este cea de cantaret.

Han Hyo-Joo e Ha-na, o fata care a suferit de pe urma unei relatii esuate si care intr-o zi se intalneste cu Jae-joon (Youngwoong Jaejoong ). Intalnirea are loc in preajma unei cutii postale amplasate pe un camp. Curiosi, cei doi tineri intra in vorba si, spre surprinderea aparent naivei Ha-na, aceasta afla ca Jae-hoon e un postas mai putin obisnuit, care livreaza scrisori in Rai de la oamenii care i-au pierdut pe cei dragi si care inca mai sufera de pe urma tragediilor personale. La inceput, Ha-na o ia ca pe o gluma, si tot in gluma Jae-joon ii propune o slujba bine platita: sa il ajute in livrarea scrisorilor la destinatie. Si astfel, cei doi ajung sa ajute oamenii tristi ce trimit scrisori catre cei dragi in Rai, prin intermediul misterioasei cutiute postale de pe camp. Implicit, acestia se implica emotional in fiecare caz, iar acest lucru ii va apropia, amandoi indragostindu-se unul de celalalt.

Cu „Postman to Heaven”, avem in fata o poveste emotionanta, greu de uitat odata ce ajungi sa te implici in drama personajelor. Cei doi protagonisti infatiseaza fara cusur doi tineri ai zilelor noastre care cauta implinirea dincolo de vointa, printr-o dorinta puternica a sufletelor lor. Evolutia povestii este aproape perfecta, in sensul ca introducerea este una brusca, fara prea multe prezentari, si evolutia este una constanta, fara derapaje sau devieri care sa faca filmul neinteresant. Practic povestea te cucereste de la inceput, si nu te mai poti dezlipi de ea pana la final… Si ce final… Atat de tipic si, totodata, atat de atipic filmelor coreene. „Postman to Heaven” este un film in primul rand despre speranta. Omenirea crede in viata de dupa moarte si considera ca existenta unui suflet in corpul unui om este o forma tranzitorie de viata. Omul are datoria de a trece cu demnitate prin viata, iubindu-i pe cei din jurul sau si amintindu-si mereu de cei dragi care inaintea lor au facut pasul spre viata de dupa. Aceasta constiinta a datoriei fata de cei disparuti, nascuta din nevoia de a-i simti in continuare aproape, si chiar daca timpul poate parea o bariera in calea amintirilor din vremurile de altadata, sta si la baza sentimentelor personajelor din „Postman to Heaven”. Acest lucru implica principiul ca viata nu poate fi traita de unul singur. La un moment dat, ajungem sa depindem de altcineva, deoarece facem din gasirea fericirii un obiectiv pe care ne incapatanam sa incercam sa-l atingem. Si astfel omul se ataseaza de oameni, intervin clipele fericite, se nasc amintirile frumoase, iar atunci cand cineva drag dispare de pe aceasta lume amintirile devin refugiul sufletelor noastre ranite. Este un film care – daca nu ai iubit vreodata te face invidios pe cei ce au cunoscut iubirea adevarata, iar daca ai iubit si ai cunoscut fericirea, te va face cu siguranta sa lacrimezi pentru ca anticipeaza acele lucruri firesti care oricum urmeaza sa se intample.

O minunata surpriza de Pasti oferita de Asia Team Romania tuturor asiacinefililor indragostiti de fanteziile romantice realizate cu atata originalitate si imaginatie de cineastii coreeni. Doua vedete ale Hallyu aflate pe val, un scenariu minunat si o coloana sonora pe masura nu pot decat sa constituie o invitatie de a lasa grijile cotidiene la o parte si de a visa, fie doar si pentru aproape doua ore, un vis romantic despre si pentru sufletul omului. Vizionare placuta !

Articol realizat de cris999 si Rina_10 – www.asiacinefil.com