Febra emisiunilor-spectacol interactive pare a fi cuprins de cativa ani buni si show-biz-ul coreean, iar acest lucru nu putea fi trecut cu vederea de realizatorii de film. Una din celebrele emisiuni pe care o vezi in mai toate tarile cu un show-biz dezvoltat este cea in care niste persoane cu experienta din industria muzicala isi aleg dupa ascultarea vocii unor concurenti partenerul, impreuna cu care intra in competitia muzicala (in Romania aceasta emisiune poarta numele “Vocea Romaniei”). Ei bine, se pare ca si coreenii au astfel de emisiuni, iar “My Little Hero” porneste de la o astfel de idee: o competitie similara la care participa 5 regizori muzicali ce urmeaza a face echipa fiecare cu cate un copil-actor aspirant la rolul de protagonist intr-un musical in jurul caruia se invart o multime de bani si faima. Vedeta filmului este incontestabil starul Kim Rae-won (Insadong Scandal, Forget Me Not), incantator, cu aceklasi zambet cuceritor si raceala controlata suficient cat sa-ti dea mereu impresia ca dintr-un ticalos oricand poate deveni eroul pozitiv cu constiinta si onoare. Ii vin de minune aceste roluri, ce par definitorii pentru actor cel putin pe marele ecran. Actorul-copil Ji Dae-han a impresionat prin interpretarea sa la rolul de debut in lumea filmului, fiind rasplatit la Baesang Arts Awards in acest an cu pemiul pentru Cel mai bun actor debutant ! Daca in film interpreteaza un fiu filipinezo-coreean, in realitate acsta este un coreeano-sri lank-ez. In film mai apare un copilas de culoare, ce se pretinde a fi gabonez, al carui nume este Hwang Yong-yeon si in realitate e coreeano-ghanez (am trait s-o vedem si pe asta, un actor-copil de culoare ce vorbeste perfect coreeana intr-un film… coreean !) Filmarile la “My Little Hero” au durat aproape 6 luni, iar ultima scena a filmului s-a filmat chiar pe celebrul Broadway, in New York, unde actorul Kim Rae-won s-a pierdut in multime, probabil nerecunoscut de nici un american de rand…

Plictisit de a fi ignorat de toti producatorii si de companiile ce se ocupa cu promovarea muncii de creatie a regizorilor muzicali, Yu Il-han (Kim Rae-won) se decide sa paraseasca Coreea pentru Broadway si o relanare a carierei in salbaticul New York. De profesie acesta se pretinde regizor muzical, cu studii la New York, mentorul sau fiind un renumit profesor Trayan de la Academia Americana de Muzica si Teatru. In realitate, plecarea lui la New York se dovedeste un esec, caci prietenul la care tintea sa stea e expatriat, astfel ca al sau calvar in Seul continua. Insa norocul ii surade in momentul in care regizorul musical-ului “Regele Joseonului” renunta la spectacol, iar in cautarea unui nou regizor, un post de televiziune decide sa organizeze o preselectie in care sa impuste 2 iepuri dintr-odata: pe de o parte sa gaseasca un regizor care sa puna in scena musical-ul de 10 milioane de dolari, ce trebuia sa fie un simbol al culturii nationale coreene in turneele internationale, si pe de alta parte sa gaseasca un actor-copil talentat care sa interpreteze personajul principal al musical-ului, pe regele copil al Joseonului. Chemat mai mult de umplutura, ca sa iasa la numar, Yu Il-han este ales ca partener de cetre un copil pe jumatate filipinez, Kim Glory. Cotat cu ele mai mici sanse in conditiile in care concursul se stia dinainte cine trebuia sa-l castige, Il-han reuseste sa-l transforme pe micutul Glory intr-un adevarat erou al Coreei, in ciuda tuturor prejudecatilor.

“My Little Hero” ne introduce in lumea show-urilor de televiziune si ale culiselor acesteia, propunandu-ne povestea emotionanta a unui pusti de origine filipineza natutalizat in Coreea, ce are de infruntat prejudecatile unei societati desi modernizate, inca mult conservatoare, cum e cea coreeana. Ideea ca un pusti naturalizat sa participe la o preselectie in vederea obtinerii rolului unui rege coreean in copilaria sa, intr-un musical, se transforma dintr-o pata de culoare cum isi dorea producatorul show-ului intr-o confruntare veritabila in care societatea coreeana e pusa in fata unei dileme adusa de globalizare, numita rasim si intoleranta. Kim Glory e fiul unei filipineze si a unui tata coreean ce si-a abandonat familia, mama trebuind sa se descurce impreuna cu fiul sau intr-o lume straina, in care cu greu se poate acomoda. Greutatile vietii de zi cu zi si piedicile puse de societatea coreeana care ii trateaza discriminatoriu pe coreenii naturalizati o determina pe aceasta sa isi doreasca sa se intoarca in Filipine, unde chiar daca exista saracie, cel putin demnitatea umana nu era terfelita ca in Coreea. Decizia insa ii este schimbata cand o asistenta a producatorului unui spectacol tv il remarca pe Glory, reusind sa obtina consimtamantul mamei ca fiul minor sa participe la showul deosebit de urmarit in Coreea. Printr-o intamplare acesta il alege ca regizor indrumator pe Yu Il-han, excelent interpretat de experimentatul Kim Rae-won, care mai inati il trateaza ca orice alt coreean, cu prejudecati legate de originea sa si cu raceala. Daruirea pustiului si invatarea inr-un timp scurt a unor lucruri care de obicei se deprind in luni bune de antrenament il apropie incet de acesta, si astfel ia nastere un vis. Visul ca la sfarsitul competitiei amandoi vor castiga, in ciuda tuturor obstacolelor, si vor reusi sa obtina rolul in musical-ul ce urma a face turul marilor scene ale lumii. In fapt, cei doi eroi ce fac echipa sunt amandoi periferizati de societate, unul din cauza culorii pielii, celalalt datorita lipsei banilor, fara de care nu poti razbi intr-o astfel de cariera in show-biz. Ei au de infruntat regizori de renume si copii de bani gata cu studii si pregatire la cele mai renumite scoli, iar singura lor arma e talentul nativ. Dupa ce urmaresti acest film, ajungi sa te intrebi daca preselectia pezentata e cumva una intalnita si in viata reala. Este stiut faptul ca atunci cand este cautat un actor sau un actor copil pentru un rol de film sau serial, selectia este una extrem de dura, facuta pornind de la o baza de cateva sute, uneori chiar peste o mie de aspiranti. Cand te gandesti cate eforturi fac managerii ce reprezinta actorii, cate tentative de a impinge in fata niste actori fara talent in detrimentul celor talentati se petrec in culisele unei preselectii, nu poti sa zici decat ca industria show-biz-ului – indiferent unde pe mapamond – e una in care verticalitatea producatorilor trebui sa primeze, pentru ca adevaratul talent sa poata fi apreciat la adevarata valoare.De asemenea, filmul nu ezita sa ironizeze setea televiziunilor pentru rating, dupa clasicul principiu “scopul scuza mijloacele”, pentru spectacol existand disponibilitatea de a se calca in picioare orice principii morale.

Un film excelent ce imbina umorul cu drama, muzica cu dansul si emotia cu descatusarea, o lectie de viata demna de urmat si o reiterare a eternului principiu “Urmeaza-ti visul” intr-un stil coreean autentic si induiosator.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Asia Team, colaboratorii la proiect fiind Alinabv, Cristinab si gligac2002.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com