„Missing You”, cunoscut si ca „I Miss You”, este o productie MBC, difuzata in Coreea din noiembrie 2012 pana in ianuarie 2013, dupa Arang and the Magistrate si precedand 7th Grade Civil Servant, bucurandu-se de un rating foarte bun pe parcursul intregii sale difuzari. Scenariul apartine lui Moon Hee-jung, cea care, in prealabil, se remarcase cu scenariile pentru Stairway to Heaven, Tree of Heaven, The Last Scandal of My Life sau Can You Hear My Heart, iar regia apartine lui Lee Jae-Dong (The Spring Day of My Life) si Park Jae-bum (Scandal, A New Leaf). Adolescentii actori Yeo Jin-goo si Kim So-hyun care s-au bucurat de un real succes in „Moon Embracing the Sun” interpreteaza intr-un mod magistral tinerii eroi ai povestii, predand apoi stafeta mai consacratilor Park Yoochun si Yoon Eun-hye, care nu mai necesita nici o prezentare. Coloana sonora este ca un violoncel bine temperat, picurand starea de angoasa, durere, tensiune, bucurie atat cat este necesar pentru a da scenelor autenticitate si credibilitate. Serialul s-a bucurat de aprecierea publicului, fiind rasplatit cu numeroase premii. Totodata, s-a bucurat de succes si inafara granitelor, in Japonia fiind comparat cu Winter Sonata ca si aderenta la public, dar si in Statele Unite si Europa.

Iata un serial care ne trezeste – intr-un fel sau altul – tuturor nostalgii… va mai amintiti de dragostea de la cincisprezece ani? Acea dragoste pura si nevinovata pe care am simtit-o fiecare cu intensitate dureroasa, aproape organica, cu efuziuni sentimentale greu de stapanit, cu lacrimi curgand siroi, cu rasete aproape paroxistice? Cu siguranta ca am trait acea stare cu totii, fie ca a fost pentru colegul de banca, pentru cantaretul sau actorul X, sau pur si simplu pentru tipul vazut doua minute in statia de autobuz, sau la alimentara de la colt sau…oriunde altundeva… de obicei, aceste povesti le ingropam adanc in suflet si uneori, cand sufla vantul prea puternic, ni le aducem aminte si o lacrima mijeste in coltul ochilor… lacrima apare nu din cauza ca am fi tristi, ci pentru ca bate vantul prea puternic… Dar ce se intampla cand idila de la cincisprezece ani este intrerupta brutal ? Atunci o porti in suflet permanent, ca pe o rana mereu sangeranda ? Cauti sa faci dreptate pedepsind vinovatii sau te consideri tu insuti vinovatul principal ?

Lee Soo-Yeon este o fata de 15 ani, eleva de liceu, victima a maltratarii colegilor, vina sa fiind aceea ca este fiica unui asasin. De aceeasi tratatie speciala se bucura, impreuna cu mama sa, si din partea vecinilor. Lunecand ca o umbra printre oameni, Soo-Yeon isi duce existenta cenusie pana intr-o zi, cand in clasa apare Han Jung-woo, fiul unui chaebol care se ocupa cu afaceri necurate. Baiatul o apara pe fata de „atentiile” colegilor, in scurt timp devin prieteni si… incet-incet apar si primii muguri ai unei iubiri adolescentine. Lucrurile insa nu sunt atat de simple precum par la prima vedere. Si asta pentru ca tatal lui Jung-woo este un tip lipsit de scrupule, care nu se da in laturi de la nimic pentru a-si realiza planurile si nu pregeta sa-si lase tatal sa moara, pentru a-l mosteni. Insa intra in conflict direct cu concubina acestuia, care reuseste sa sustraga o suma importanta de bani pe care o transfera la o banca elvetiana, sperand ca, impreuna cu fiul sau sa poata duce o existenta imbelsugata in Europa. Pentru a-si putea pune planul in aplicare, cu ajutorul asistentei Hye-mi, planuiesc rapirea lui Jung-woo, pentru a-l forta pe tatal acestuia sa nu intreprinda nici o actiune impotriva lor. Lucrurile capata un dramatism aparte atunci cand rapitorii lui Jung-woo o rapesc si pe Soo-Yeon, iar aceasta este violata de unul dintre rapitori. Speriat de moarte, Jung-woo o paraseste in depozitul unde fusesera sechestrati, incercand sa-si salveze propria piele. Fiind salvat de tatal sau, Jung-woo incearca in zadar sa-l convinga sa o salveze si pe fata. La randul sau, fata paraseste depozitul, ajungand in sosea, unde este accidentata de asistenta Hye-mi, care incerca sa se ascunda, impreuna cu Hyung-joon, fiul concubinei, de tatal lui Jung-Woo.

Pentru a sterge orice urma, acolitii tatalui lui Jung-woo dau foc depozitului, apoi ii prind pe cei doi rapitori si il obliga pe violator sa declare ca a ucis fata. O jacheta a fetei gasita ingropata, pata de sange din sosea, sunt suficiente „probe” care sa valideze crima. Toata aceasta stare de fapte il aduce pe nefericitul copil in pragul disperarii. Singura persoana care il poate ajuta pe Jung-woo in gasirea fetei este detectivul care instrumentase cazul asasinatelor comise de tatal lui Soo-Yeon. Cei doi isi intaresc convingerea ca fata traieste, cu toate actiunile de musamalizare ale situatiei, efectuate de tatal lui Jung-woo, ca urmare a unui apel telefonic primit de Jung-Woo de la fata precum si a investigatiilor efectuate de detectiv. Numai ca, in urma unui accident, pe cand urmarea masina in care era Soo-Yeon, detectivul moare, iar Jung-Woo ramane lipsit de ajutor in cautarea fetei. Si mai mult de atat, il paraseste pe tatal sau care nu a aratat nici un pic de compasiune fata de situatia fetei si fata de disperarea fiului.

Si uite-asa, alaturi de mama fetei si fiica detectivului, timpul trece, mustrarile de constiinta se amplifica si ele si, dupa 14 ani, Jung-Woo, detectivul supranumit „iepurele nebun” inca o mai cauta pe Soo-Yeon, cu toate ca chipul fetei s-a estompat printre amintiri, dar nu si sentimentul de culpabilitate si…DORUL de ea. Uneori insa, destinul, hazardul, sau pur si simplu intamplarea te poate aduce din nou in fata lucrului pierdut, se poate intampla insa sa nu-ti dai seama ca mai ai o sansa… Intamplarea in cazul nostru poate lua forma unei morti ciudate a unei femei. Aceasta este gasita moarta in piscina. Femeia locuia cu nepotii sai; o tanara si un tanar. Ea este designer de moda, el… afacerist! Ea se descurca in orice situatie, dar merge mereu cu capul plecat, iar el, desi are un chip angelic, nu are nici cea mai mica grimasa a unui zambet. In timp ce ea il trateaza pe el ca pe un frate, el ii arunca priviri lungi si calde. Singurele de care este capabil. Se poate intampla sa ratacim imaginea chipului unei persoane dragi printre amintiri, dar un anume fel de a te purta, o anume tonalitate a vocii razbat la suprafata aducandu-ti aminte. Asta este si motivul pentru care Jung-Woo este tot mai atras de Zoe, designerul de moda…

Cum cred ca deja v-ati dat seama, Zoe este nimeni alta decat Soo-Yeon. Ce credeti, va putea Soo-Yeon, Zoe sa-l ierte pe Jung-Woo, va reusi el insusi sa-si ierte lasitatea unei clipe ? Vor reusi cei doi sa reinnoade firul, sau umbrele trecutului ii vor bantui in continuare? Exista o culpabilitate reala, poti acuza un copil de 15 ani ca a dat curs instinctului de aparare, ca pentru cateva minute nu a contat nimic altceva decat propria viata? Putem spera la un sfarsit fericit de serial ? Veti descoperi aceasta la sfarsitul celor 21 de episoade si poate o lacrima va inmuguri in coltul ochilor, si poate nu va fi de tristete, ci de bucurie ca vantul bate prea tare. Vizionare placuta!

Prezentare realizata de mi – asiacinefil