asiacinefil.com
ANALIZE, INTERVIURI

ASIA TEAM ROMANIA

Cele mai noi subtitrari, proiecte

BIOGRAFII

Actori, actrite, regizori

CIVILIZATIE ASIATICA

cultura si civilizatie asiatica

TRAILERE

Cele mai noi trailere

Home » DIVERSE

Love Me Not (2006) – atunci când iubirea nu are nevoie de cuvinte…

Trimis de pe 7 Aug 2011Fara comentarii

Lee Cheol-ha, regizorul sud-coreean cunoscut pentru portretizarea stilizata a experientei umane in pelicule precum “Story of Wine” sau “O[ou]” regizeaza in 2006 thriller-ul romantic cu accente melodramatice “Love Me Not”. Inspirat din serialul japonez de televiziune “Love isn’t necessary, summer,” (Ai nante iraneyo, natsu) (2002), pelicula ii are in rolurile principale pe 2 actori cunoscuti: Moon Geung-young, “surioara natiunii”, cum e alintata de fani si de presa mondena din Coreea, ce a aparut in filme si seriale cunoscute asiacinefililor, precum “Autumn in my Heart”, “Painter of the Wind”, “Innocent Steps”, “A Tale of Two Sisters”. Celalalt protagonist este Kim Joo-hyuk (“Bangja” din “The Servant”). Filmul spune o poveste de dragoste mai putin obisnuita dintre doua personaje speciale, Julina si Min, provenind din doua lumi diferite. Insusi regizorul Lee Cheol-ha spunea, spre personajele sale: “Momentul in care doi oameni tanjesc cu disperare unul dupa celalalt, momentul in care dragostea nu poate poseda, insa subzista, asta am incercat sa pun pe ecran. Julian si Min nu sunt personajele obisnuite ale unei melodrama. Cand iubirea se iveste pe neasteptate in sufletul celor doua personaje care nu se incred in ea, aceasta devine mai ardenta ca niciodata”. De fapt, “Love Me Not” este un film cinic, cu personaje ce usor pot fi considerate dezagreabile prin comportamentul lor specific, o demontare a unei melodrame clasice dar care nu face rabat de la clisee specifice genului.

Julian (Kim Joo-hyuk), recent iesit de la inchisoare, continua sa duca o viata luxoasa profitand de banii femeilor cu care se intalneste. Insa frumoasa lui lume este zdruncinata din radacini atunci cand un mafiot local ii cere sa-i plateasca datoria de 2.87 milioane de dolari, in caz contrar urmand a-l omori. Intamplarea face, insa, ca Julian sa raspunda la telefonul lui Ryu Jin, un baiat din anturajul sau care decedase recent. Astfel afla ca Ryu Jin mostenise o parte din averea tatalui, despre care nu mai stia nimic de la divortul de mama sa. Avand o luna la dispozitie pentru a achita datoria, Julian se decide sa ii ia locul prietenului sau defunct. Drept urmare, isi face aparitia sub identitate falsa in casa Ryu. Acolo constata ca decedatul are o sora, Min (Moon Geun-Young), care la varsta de 15 ani a ramas oarba. Desi la inceput Min respinge orice apropiere de “fratele” sau, condamnandu-l pentru ca au stat despartiti de destin atata timp, pe parcurs inima ei de gheata este incalzita de comportamentul asa-zisului frate. Insa Julian isi urmareste cu precizie scopul. In inima lui nu exista loc pentru afectiune, viata fiind reprezentata de bani. El afla ca fata are tromboza cerebrala si, investigand-i pe cei apropiati ei, descopera ca Min este singura,inconjurata doar de oameni ticalosi ce-i vaneaza averea, asteptand sa moara. In scurt timp, destinul face ca Julian si constiinta sa sa se afle in fata unei mari dileme: iubirea sau banii ? Viata sau moartea…

“Love Me Not” este o minunata melodrama emotionala in care Moon Geun-Young interpreta, in acel moment (2006), cel mai matur rol al carierei sale dupa aparitia in ipostaza uneia din cele doua surori in “A Tale of Two Sisters”. Aici o interpreteaza pe Min, o fata oarba ce e fortata de imprejurari sa devina capul unei familii instarite, dupa moartea tatalui ei. Min reprezinta, insa, doar exceptia de la regula, celelalte personaje fiind vulgare, lipsite de caracter, innebunite dupa bani si extrem de dezagreabile. Regizorul incearca sa redea, de fapt, imaginea lumii actuale, in care individul este un animal salbatic ratacit intr-o jungla in care banul dictieaza, si in care trebuie sa supravietuiasca. Min e un personaj din afara acestei lumi meschine, ea este victima perfecta pe care toti o vaneaza: are mostenita o avere impresionanta, locuieste intr-o vila dintr-o zona izolata, este oarba si… este singura. Ea traieste doar cu imaginea clipelor din copilarie in care se juca cu fratele ei, o imagine care se reia la infinit pe retina ei opaca si care parca o condamna cu fiecare clipa scursa spre o iluzie repetitiva ce nu poate aduce decat nebunia. Aparitia lui Julian in viata ei, chiar daca acesta are in intentie sa o ucida la un moment dat, ii va schimba viata. Ea intuieste de la inceput ca cel ce pretinde ca e fratele ei ar fi personajul din poza trimisa de fratele ei pe vremuri, acel playboy pe care acesta il privea ca pe un model de urmat. Insa se complace in a se minti pe sine ca il are pe fratele ei defunct langa ea. Nici o clipa, in film, cand adevarul este dat in vileag, niciunul din cei doi nu intreaba de fratele defunct, ceea ce dovedeste ca asiastam la un inteligent joc al lui Min, ce-si cultiva cu naivitate sentimentele ce prind, usor, radacini, in sufletul lui Julian. Cu adevarat este o poveste de iubire cinica, atat pentru ea (din motivele aratate mai sus), cat si pentru el, pentru care iubirea se naste dintr-un sentiment de mila. Este o iubire cinica pentru ca niciodata cei doi nu isi spun, fata in fata, “te iubesc”, ci isi interiorizeaza trairile si lasa sa se vada doar o imagine falsa a propriului lor eu. Dar poate exista si o astfel de iubire, pe langa care un act de caritate – de care amandoi avau nevoie, din motive diferite – nu poate fi privit decat o sincera mangaiere venita dintr-un suflet chinuit de remuscari.

E imposibil sa nu te atasezi de personajul Min si sa nu-l urasti pe Julian. Julian merita din plin sa fie urat, si chiar daca este un playboy in lumea lui, admirat de toate femeile, care il rasplatesc cu bani, nu este deloc un personaj inteligent. E posibil ca regizorul sa nu fi dorit sa glorifice non-valorile acestei lumi, de aceea si-a croit personajul in asa fel incat sa fie urat de toata lumea. Tot din acest motiv, la un moment dat, filmul isi schimba cursul pe care spectatorul l-ar fi anticipat: deconspirarea nu mai devine punctul culminant al filmului, cand totul ar fi trebuit sa erupa. Tensiunea e mentinuta constant, pana la ultimele secvente, iar emotiile personajelor sunt infranate.

“Love Me Not” e cu siguranta una din acele realizari ce nu trebuiesc ratate de iubitorii filmului coreean. Imaginile si ideile de redare ale unor scene in imagini sunt minunate, unii critici fiind de parere ca ar fi vorba de unul din cele mai bine filmate filme coreene din ultimii ani. Frumusetea imaginile contrasteaza cu lipsa de umanitate a lumii redate in culori decente, uneori cenusii, alteori de un alb imaculat asemeni sufletului personajului feminin principal. Interpretarea protagonistilor este foarte buna, chiar daca Kim Joo-hyuk, interpretul lui Julian, arata prea in varsta pentru a fi fratele lui Min (in 2006, acesta avea 34 de ani, iar partenera sa, Moon Geun-young, avea doar 19 ani !). “Love Me Not” este un film care merita apreciat si pentru faptul ca nu urmeaza o formula sablon consacrata a genului, pe baza unor clisee prestabilite de alte filme de gen anterioare. Acest lucru face ca finalul sa fie imprevizibil, iar subiectul sa te tina langa film pana la ultima secventa. Un film induiosator care arata faptul ca tocmai caracterele puternice, ce pretind ca “N-am nevoie de iubire, banii rezolva totul”, tanjesc in adancul sufletului dupa afectiune. Un film ce ne invata ca timpul nu se poate cumpara indiferent ce suma ai in cont. In schimb bariera timpului poate fi rupta prin iubire. Vizionare placuta !

Articol realizat de cris999 in colaborare cu Lumi – asiacinefil.com

Scrieti un comentariu!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

Acesta e un site care foloseste "Gravatar". Pentru a obtine un avatar universal, inregistrati-va la Gravatar.

Comment Spam Protection by WP-SpamFree

*