“Indian Summer”… sau Vara Indiana. Cand rostesti aceste doua cuvinte te gandesti in primul rand la celebra melodie a lui Joe Dassin din 1975, “L’ete indien”: “Vom merge unde vei dori, cand vei dori, si ne vom iubi pana cand iubirea va muri. Toata viata vom fi asemeni acelei dimineti, in culorile verii indiene”. Si asta chiar daca “a trecut un an, un secol, o eternitate”. Frumoase versuri, frumoasa melodie… In realitate, Vara Indiana e acea scurta perioada din an, intalnita in special pe continentul nord-american (dar mai nou si in Europa, ca urmare a schimbarilor climatice la nivel mondial) consumata la sfarsitul toamnei, cand in peisajul padurilor ce se scutura de frunze ofilite rosiatice natura intervine, oferind o ultima dezmierdare nostalgicilor dupa zilele fierbinti de vara. Zilele ca de vara din pragul iernii sunt consecinta unor temperaturi peste media perioadei in care se produc (intre sfarsitul lui septembrie si mijlocul lui noiembrie), si chiar daca fenomenul e specific emisferei nordice, e cunoscut in intreaga lume sub diverse denumiri, inclusiv in China. Pornind de la acest fenomen natural ca pretext pentru personificarea unei povesti romantice, realizatorii coreeni au lansat in 2001 un film ce s-a bucurat de un real succes la vremea sa, “Indian Summer”, fara vreo legatura cu productia hollywoodiana din 1993. A fost primul si singurul film de pana acum al regizorului No Hyeo-jong, iar scenariul a fost unul pe masura asteptarilor, fiind scris de Kim Ji-hye, care anul trecut a impresionat cu scenariul lui “Architecture 101”. La inceputul anilor 2000, existau mult mai putine staruri in industria coreeana de film, unde nu reuseai sa ajungi la un anumit nivel atat de usor ca in ziua de astazi. Pe atunci isi traiau perioada de glorie actori precum Bae Yong-joon, Jeon Do-yeon, Lee Young-ae sau Shim Eun-ha. Doua astfel de vedete ale acelor vremuri au fost cooptate in distributia lui “Indian Summer”, realizand doua roluri memorabile. E vorba de Park Shin-yang, devenit cunoscut cu rolul din tristul succes de box-office “The Letter” (1997), si Lee Mi-yeon, un star al filmelor anilor ’90, care in acelasi an in care aparea in “Indian Summer” a acceptat rolul vietii sale in serialul istoric de televiziune “Queen Myeongseong”, iar un an mai tarziu aparea alaturi de Lee Byung-hoon in “Addicted”. Fundalul sonor al peliculei a fost semnat de compozitorul german Michael Staudacher, cel ce a compus si coloana sonora a filmului “Madeleine” si a altor cateva filme coreene. De altfel, acesta a si fost premiat la Grand Bell Awards in 2002 pentru Cea mai buna coloana sonora dintr-un film coreean din 2001 pentru muzica instrumentala din “Indian Summer”.

Avocat de viitor, cu o minte stralucita dar si cu obiceiul de a merge la procese in bascheti, Suh Jun-ha (Park Shin-yang) e una din tinerele sperante ale firmei de avocatura la care lucreaza. De la escroci la hoti de motociclete, trebuie sa reprezinte in instanta orice client aduce bani firmei, trecand peste orice principiu, lucru care nu prea e pe placul sau. Prefera sa reprezinte, pe langa cazurile primite de la firma, si din oficiu, chiar daca aceasta activitate nu-i aduce aproape nici un beneficiu material. Aceste obiceiuri – baschetii si reprezentarea din oficiu a unor acuzati – sunt raspunsul la educatia primita si la eforturile facute de tatal sau, un fermier, care, afland ca va devein avocat, i-a cumparat o pereche de bascheti pentru ca, spunea acesta, “un avocat e o persoana ce asculta de cei mai putini norocosi”, deci va avea de umblat mult. Intr-una din zile lui Sih Jun-ha i se incredinteaza reprezentarea din oficiu a unei inculpate condamnate la moarte de prima instanta. Fostul avocat din oficiu al acesteia a facut apel la sentinta data de prima instanta, iar Instanta l-a desemnat pe Suh Jun-ha sa o reprezinte pe inculpata. Lee Shin-young (Lee Mi-yeon) si-a ucis sotul intr-un mod violent, in urma unei dispute in familie, iar pentru aceasta fapta a fost condamnata la moarte. Jun-ha intampina serioase probleme in a lua legatura cu inculpata pe care o reprezinta, deoarece aceasta refuza orice avocat si, in mod surprinzator, isi doreste sa moara si considera sentinta dreapta, asta dupa ce pe toata durata procesului a pastrat tacerea. Dar inevitabil drumurile celor doi se intalnesc in sala de judecata, iar Jun-ha ramane surprins de blandetea pe care o emana chipul femeii. Fara sa realizezse, se indragosteste de ea la prima vedere, iar acesta va constitui impulsul ce-l va determina sa faca orice pentru a-i salva viata.

“Indian Summer” are ceva din nostalgia pe care o transmite trairea cel putin o data in viata a acestui fenomen natural numit “Vara Indiana”. Zilele calde, ca de vara, ce apar la sfarsitul toamnei trezesc nostalgia verii de mult trecute, readuc la viata optimismul si iubirea tandra a sufletului toropit de razele fierbinti ale verii de altadata. Fenomenul da nastere unei astenii, similara cu astenia specifica schimbarii unui anotimp, doar ca e vorba de o perioada scurta de timp traita tocmai in prag de iarna. Si, cum o spune si personajul principal, “Vara Indiana este un timp care apare in viata tuturor, dar de care putin isi amintesc.” Suh Jun-ha descopera, odata cu Vara Indiana, si iubirea. Se indragosteste iremediabil de Shin-young, o tanara condamnata la moarte pentru uciderea sotului ei si se decide sa o salveze. “Vara Indiana” este nu doar un “anotimp” al nostalgiei, in masura sa-i incalzeasca sufletul, sa-l faca sa simta ca traieste, ci si un miracol dat de divinitate omului, un dar care doar pretuit isi capata insemnatatea sa. Dupa cum o si spune Jun-ha: “Acest miracol daruit de Dumnezeu exista doar pentru cei care-si doresc o zi calda de vara inaintea iernii.” Pentru el, Vara Indiana a acelui an a reprezentat totul. I s-a oferit sansa de a-si definitiva studiile cu un doctorat la Yale, a cunoscut succesul in cariera de avocat si, mai ales, a cunoscut – chiar daca intr-un context neobisnuit – o persoana care l-a facut pentru prima data in viata sa simta fiorul iubirii. Pentru Shin-young, viata i se pare lipsita de sens. Supusa abuzurilor si terorii la domiciliul conjugal, aceasta a gasit in crima salvarea de la acest calvar care i-a distrus viata. Iubirea fata de sotul ei s-a transformat in ura si frica, si cum nimeni nu o mai putea salva, fiind singura pe lume, a decis sa-si ia soarta in maini si a comis o crima. Cel putin asa sustin procurorii, ce si reusesc sa obtina condamnarea ei la moarte. Aflandu-se intr-o asemenea situatie, moarte ii apare acesteia ca sfarsitul tuturor acestor suferinte, de aceea nici nu se lupta pentru viata ei, iar pe durata procesului pastreaza tacerea. Si totusi, din senin – sau poate e mana destinului – Jun-ha e numit avocatul ei din oficiu si, prin tot ceea ce face (desi fetei i se pare total inexplicabil comportamentul avocatului si dorinta acestuia de a o salva), o “Vara Indiana” va inflori in sufletul acesteia, reaprinzand flacara sperantei si a dorintei de a trai.

“Indian Summer” e o veritabila romanta in cuvinte, un joc al culorilor si trairilor, o poveste romantica pe care daca o data o traiesti, nu o uiti intreaga viata. Miracolul pe care il aduce “Vara Indiana” va schimba definitiv vietile celor doua personaje, chiar daca pentru o scurta perioada de timp. Si totusi, pentru unul din ei, cel putin, ea nu a fost sfarsitul, ci doar inceputul. Un film superb, ca o vara tarzie in prag de iarna, o “Vara Indiana” in stil coreean de care va veti aminti mult timp…

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Asia Team, traducatorii din echipa fiind

Elenas si gligac2002.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com