“Grasshopper” (2015), filmul regizat de japonezul Tomoyuki Takimoto, e un thriller axat pe ideea de razbunare ce are la baza un roman omonim scris de cunoscutul Kotaro Isaka si publicat in 2004. Mai multe din romanele sale au fost deja ecranizate, poate cel mai celebru fiind “Golden Slumber”, ecranizat atat de japonezi in 2010, cat si de coreeni in acest an. Filmul spune povestea a trei personaje provenind din lumi diferite: un fost profesor de stiinte naturale si doi asasini profesionisti, iar titlul – “Lacusta” – face aluzie la celebra insecta atat de daunatoare agriculturii, a carei lacomie arhicunoscuta (o lacusta consuma intr-o zi cat propria greutate !) are ceva in comun cu destinul celor 3 personaje. Filmul are parte de o distributie de zile mari, cei trei protagonisti fiind interpretati excelent de trei actori de top: Toma Ikuta (un exponent al noii generatii de actori japonezi ce au ajuns la maturitate, pe care l-am putut vedea si in povestea romantica din “Miracle: Devil Claus’ Love and Magic” sau in mai putin reusitul “Tale of Genji: A Thousand Year Enigma”), Tadanobu Asano (din nou un interlop periculos ca in recentul “Shinjuku Swan 2”) si Ryosuke Yamada (din “Fullmetal Alchemist”, aflat la debutul pe marele ecran, un cunoscut membru al popularei formatii j-pop Hey ! Say ! JUMP). “Grasshopper” a obtinut 6,1 milioane de dolari la box-office, fiind considerat unul din cele mai bune thrillere japoneze ale anului 2015.

Intr-o seara de Halloween, intr-o intersectie aglomerata din centrul Tokyoului, un barbat aflat sub influenta unor medicamente cu efecte halucinogene primeste un ordin prin telefon si intra cu masina in multime. Printre numeroasele victime se afla si Yuriko, care in ultimul moment, cu pretul propriei sale vieti, salveaza un copil. La cateva zile dupa tragicul eveniment, Suzuki (Toma Ikuta), cel ce urma a se casatori cu Yuriko, gaseste la locul unde avusese loc accidentul o scrisoare intr-un plic, in care i se spune ca adevaratul autor al accidentului nu e soferul prins de politie. Nedumerit, acesta incearca sa desluseasca itele incurcate ale povestii, lucrand in paralel ca agent de vanzari de produse pentru slabit, pentru ca are nevoie de bani. In tot acest timp, un misterios personaj, presedintele Terahara al unei mari companii farmaceutice, ordona cateva reglari de conturi intre asasini platiti care i-au rezolvat unele treburi murdare. Lucrurile se complica insa cand evenimentele nu se petrec asa cum se asteapta acesta. In tot tavalugul de evenimente care vor urma, Suzuki nu va fi decat o simpla lacusta aparent inofensiva si neputincioasa, ce-si va urma planul cu incapatanare, profitand de un context de evenimente favorabil, intersectandu-se mai mult sau mai putin cu asasini platiti si interlopi periculosi.

Povestea filmului este interesanta, la fel si modul in care regizorul a suprapus cele trei fire narative separate, reusind sa tina atentia spectatorului mereu in priza. Cele trei povesti nu se suprapun nici un moment pe parcurs, ele inainteaza in paralel, iar cei trei protagonisti ajung fata in fata mai mult sau mai putin ocazional abia spre final. Acest lucru face ca anumite situatii sa devina daca nu ironice, cel putin sa emane o nota de hilaritate, cand vezi anumite coincidente si modul in care fara sa se cunoasca, cei trei protagonisti ajung sa-si influenteze propriile povesti. Suzuki e interpretat de Toma Ikuta, un actor cu un mare potential, despre care unii au zis ca a fost o dezamagire in acest rol. Gresit ! Actorul a interpretat fara greseala rolul unui profesor de gimnaziu ce e nevoit sa lucreze ca agent de vanzari dupa ce viitoarea lui sotie moare tragic intr-un accident de masina provocat intr-o intersectie, de Halloween. Personajul lui Ikuta e unul introvertit, stangaci prin excelenta, una din aceste stangacii fiind de altfel si cea care a impins-o pe viitoarea lui sotie in tragicul eveniment caruia i-a cazut prada. Suzuki e asemeni unei lacuste aparent inofensive, de care toti isi bat joc si il folosesc, dar care inghite toate loviturile destinului si toate umilintele, urmandu-si in fiecare moment cu o strictete aproape mecanica planul ascuns: razbunarea. Singura lui arma de aparare e fuga, atunci cand toata lumea e pe urmele lui, insa in ciuda tuturor acestor slabiciuni si, sa le zicem “incompatibilitati” ale lui cu lumea reala, are un suflet mare, de o bunatate cum rar poti intalni. Toma Ikuta e un actor foarte talentat, insa de aceasta data rolul a fost de asemenea natura incat oricat am fi vrut ca personajul lui sa rabufneasca la un moment dat si sa puna piciorul in prag, firea lui il impiedica sa iasa din acest tipar. Tadanobu Asano, in schimb, il interpreteaza pe Kujira, un asasin singuratic, ce lucreaza pe cont propriu la comanda, crima lui favorita fiind impingerea victimei ce trebuie lichidata… spre sinucidere. Asistand la ultimele clipe din viata victimelor sale, are ocazia sa schimbe cateva vorbe cu acestea, motiv pentru care, fara voia lui, ajunge sa fie afectat emotional de toate aceste crime. E urmarit de fantomele celor obligati sa se sinucida, iar parerea sa extrem de subiectiva cum ca el ar fi fara de pacat si ca cei ce sfarsesc in fata lui se elibereaza de toate pacatele acumulate de-a lungul vietii, pacate care i-au adus spre acel deznodamant, incepe sa fie serios zdruncinata cand observa ca numarul fantomelor ce ii dau tarcoale creste cu fiecare crima “prin sinucidere” pe care o comite. In sfarsit, Ryosuke Yamada il interpreteaza pe Semi, un asasin profesionist agil ce mereu imbraca o pelerina pe ploaie in momentul in care are de dus la bun sfarsit o misiune. Arma lui preferata e cutitul, pe care il manuieste cu o abilitate iesita din comun, insa ca si Kujira, aude niste sunete in ureche – defect “profesional” – ori de cate ori are de ucis pe cineva, fapta in sine fiind cea care il linisteste. Semi aminteste flagrant de un alt personaj similar, de aceasta data dintr-o productie coreeana de top, Killa, interpretat de Shin Ha-kyun in “No Mercy for the Rude”. Cum drumurile celor trei vor ajunge, intr-un final, sa se intersecteze pentru scurt moment, suficient cat sa se produca “scurtcircuitul” ramane sa descoperiti urmarind acest film palpitant, plin de neprevazut si tensiune.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil