Grupul de copii doritori sa vada alaiul solilor chinezi se urca pe un acoperis, dar nu reuseste sa se bucure de priveliste decat putin timp. Copiii cad de pe acoperis chiar in apropierea unui erudit care ii cearta si ii loveste cu cruzime, iar micutul Geum intervine in apararea celor loviti. Asta insa atrage asupra sa furia eruditului, creindu-se o disputa ce tinde sa degenereze. Din fericire interventia lui Dong Yi limpezeste situatia si astfel micutul Geum scapa nevatamat, dar intamplarea scoate in evidenta inteligenta si curajul micutului. Dong Yi e insa o mama severa: pentru faptul ca Geum a fugit de acasa fara sa spuna nimic, semn ca aschia nu sare departe de trunchi, este pedepsit cu severitate. Insa sufletul de mama a lui Dong Yi nu poate ramane suparat multa vreme si dupa ce pedeapsa e indeplinita, tanara femeie il duce pe micut sa vada panorama orasului si-i povesteste acestuia cu drag despre ilustrul lui parinte. Acolo o scena induiosatoare dezvaluie ce ascund cei doi in suflet, dupa atatia ani, departe de tot ce inseamna Curte, intriga, dar si departe de omul drag…