Uncategorized

Hit-and-Run Squad (2019) – primul film coreean din lumea maşinilor de curse, un thriller de acţiune în stilul lui „Veteran”

Publicat: vineri 29 martie 2019

Premiat cu 3 ani in urma cu premiul “Cel mai bun regizor debutant” la BaekSang Arts Awards pentru filmul “Coin Locker Girl”, Han Jun-hee revine cu un nou succes electrizant, “Hit-and-Run Squad”, unul din succesele de casa ale acestui inceput de an in Coreea. Cu 13,4 milioane de dolari incasari, filmul a atras atentia publicului prin tema sa, una nemaiintalnita in cinematografia coreeana, cea a curselor de masini. Inspirat evident din cinematografia de peste Ocean, subiectul aduce mai degraba cu celebra serie “The Fast & The Furious”, pastrandu-se, desigur, proportiile, nefiind deloc intamplatoare promovarea acestei productii in acest mod. Distributia e una atragatoare, cap de afis fiind trioul Gong Hyo-jin (ce revine pe marele ecran dupa rolurile excelente din thrillerurile psihologice “Missing” si “Door Lock”), Ryoo Joon-yeol (cu o prestatie solida in “Believer”, poate filmul anului 2018) si Cho Jung-seok (cunoscut din filme precum “The Exclusive: Beat the Devil Tattoo:, “My Annoying Brother” si “The Drug King”). Din linia a doua, in roluri secundare, ii remarcam pe cunoscutii Lee Sung-min, Yum Jung-ah si Jeon Hye-jin, ce dau consistenta povestii prin interpretarea lor realista. Lee Je-hoon a refuzat rolul principal masculin, acesta fiind inlocuit de Ryoo Joon-yeol.

“Buster” e cel mai nou prototip al unei masini de curse al companiei JC Motors, detinuta de arogantul si excentricul Jung Jae-chul (Cho Jung-seok). E “jucaria” celui devenit celebru ca fiind primul pilot coreean de Formula 1, si totul ii este permis. JC Motors e o companie influenta ce controleaza, prin intermediul mitei si santajului, o multime de sus-pusi, inclusiv din Procuratura si Politie, care nu ezita sa musamalizeze orice delict comis de rasfatatul Jae-chul. In momentul in care camera video de pe “Buster” inregistreaza luarea unei mite consistente de catre comisarul Park, locotenent Eun Si-yeon (Gong Hyo-jin) si informatorul (si totodata iubitul ei), procurorul Ki (Son Seok-koo) risca totul, sperand sa convinga pe cineva din interiorul JC Motors sa puna mana pe inregistrarea camerei video din “Buster”. Aceasta l-ar fi infundat atat pe politistul corupt, cat si pe proprietarul JC Motors, care de fiecare data reusea sa scape basma-curata datorita influentelor sale relatii. Insa toate sperantele se naruie cand persoana din interior incearca sa se sinucida, iar politia iese intr-o lumina foarte proasta in urma acestui incident. Drept urmare, Si-yeon e detasata de la Afaceri Interne la echipa “Accidente cu fuga de la locul faptei” din Incheonul de Vest, un departament periferic ce se ocupa cu incidente marunte din trafic. Un caz nerezolvat din urma cu mai mult timp pare a framanta intreaga echipa, iar in momentul in care indiciile duc spre Jung Jae-chul, Si-yeon e ferm hotarata sa nu mai rateze sansa de a-l aduce in fata legii pe cel ce i-a cauzat retrogradarea.

Filmul este o productie in principal de actiune construita in jurul lumii curselor de masini si a pasionatilor de cai putere, ce are si accente comice, dar si dramatice pe parcursul sau. In fapt, realizatorii incearca sa aduca in peisajul cinematografic coreean vibratia masinilor turate la maxim din “The Fast & The Furious” si sa deschida apetitul publicului tanar cu precadere masculin coreean spre astfel de subiecte. Nu e deloc intamplatoare, in acest context, portita lasata in final pentru un sequel. Ce e insa mai surprinzator e faptul ca trei din personajele cheie ale filmului sunt femei, ce conduc practic ostilitatile. Gong Hyo-jin isi interpreteaza bine rolul de politista de la Afaceri Interne ce e transferata la o divizie periferica a Politiei aparent ca pedeapsa. Personajul ei e unul sobru, cu un simt al umorului destul de straniu (mai mult ironic), cu care n-ai dori sa ai de-a face. Nu e un rol foarte solicitant, poate cu exceptia faptului ca la un moment dat o vedem pe indragita actrita conducand un bolid de curse in mare viteza, o provocare mult mai mare decat rolul insusi, unul ce nu iese prea mult in evidenta. Ryoo Joon-yeol are rolul principal masculin, un personaj deja tipic in cinematografia coreeana – cretul ochelarist nastrusnic si inventiv, un mini-geniu ce rezolva prin stralucirea mintii sale cele mai complicate enigme. Cho Jung-seok e perfect in rol negativ – poate producatorii il vor mai distribui in astfel de ipostaze, ce-i vin mult mai bine decat cele din comedii sau drame, in care interpreteaza personaje pozitive. Personajul sau e unul tipic pentru cinematografia coreeana si parca l-am mai vazut in “Veteran” in interpretarea lui Yoo Ah-in: un fiu rasfatat ce provine din high-life-ul societatii coreene, pentru care oamenii sunt simple instrumente ale jocului au si ale pasiunii sale pentru cursele de masini. Insa spre deosebire de “Veteran”, acest personaj negativ nu e suficient dezvoltat de scenarist, are o atitudine destul de predictibila, de la un moment dat incadrandu-se perfect in ceea ce inseamna azi personajul bogatului lipsit de orice scrupule din filmul coreean. Povestea filmului nu exceleaza, insa e suficient de captivanta pentru a te tine langa film pe toata durata celor peste 2 ore si 10 minute ale sale. Nu trebuie sa fii un fan impatimit al masinilor pentru a urmari filmul, nu contine detalii tehnice sau lucruri plictisitoare pentru necunoscatori sau publicul feminin, astfel ca vizionarea lui e recomandata tuturor iubitorilor de actiune. Unele glume sunt reusite, intre unele personaje exista chimie pe ecran, iar lunga scena a urmaririi cu masini de curse pe strazile Incheonului e una din cele mai reusite urmariri dintr-un film coreean realizata vreodata. Un film care sigur te va prinde, daca esti un impatimit al actiunii, un posibil deschizator de drumuri in cinematografia coreeana pentru productiile axate pe lumea masinilor si a curselor interzise, ce prind atat de bine la Hollywood.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Into the Sun (2003) – Kwon Sang-woo la primul rol principal din carierã !

Publicat: miercuri 2 ianuarie 2019

Pe vremea cand se faceau seriale coreene total diferite de cele din ziua de astazi, cand Valul Coreean tocmai facea primele „victime” in Asia dupa succesul fulminant al „Winter Sonata”, se difuza, la inceputul lui 2003, pe canalul SBS, o productie de 20 de episoade putin diferita de cele difuzate pana atunci, „Into the Sun”. Diferita pentru ca era printre primul serial coreean ce facea referire la Marina coreeana, o mare parte a actiunii desfasurandu-se in decorul fie al unui spital, unde lucreaza protagonista, fie a unitatii militare unde activeaza protagonistul. Erau anii in care unii actori deveneau celebri si populari prin rolurile lor din seriale, insa multe actrite din perioada de expansiune a Hallyu nu au avut acelasi succes, ceea ce demonstreaza ca in mare parte publicul acestui gen de „entertainment” era cel feminin. Kwon Sang-woo fusese remarcat de publicul feminin coreean in serialul „We Are Dating Now” din urma cu un an, insa anul 2003 avea sa fie cel care ii va aduce adevarata consacrare. Mai intai a aparut in rolul principal masculin din „Into the Sun” (pentru prima oara in cariera intr-un rol principal !), la inceputul anului, iar spre sfarsitul lui aparea alaturi de Choi Ji-woo in memorabilul „Stairway to Heaven”. Mai mult, in acelasi interval cu difuzarea serialului la tv, in februarie 2003, Kwon Sang-woo aparea in rolul principal din comedia de pe marele ecran „My Tutor Friend”. In „Into the Sun”, partenera ii este actrita Myung Se-bin, care nu a avut acelasi traseu ascendent in cariera, ramanand pana in zilele noastre o actrita de roluri secundare de serial. „Into the Sun”, in ciuda tematicii sale, ar putea fi incadrat in genul comedie-romantica, desi nu e acel gen de comedie romantica atat de tipic k-dramelor. Momentele amuzante sunt create in special de Kwon Sang-woo si personajul surorii sale, interpretata de Kim Jung-hwa (pe care ne-o amintim din comedia „Spygirl”), pe cand scenele sentimentale se bucura de ajutorul unor melodii superbe de pe coloana sonora.

Locotenentul Kang Suk-min (Kwon Sang-Woo) intra in Marina pentru a deveni amiral si a indeplini visul tatalui sau, mort in misiune. Singura lui familie este sora sa mai mica, Su-jin (Kim Jung-Hwa), pe care o creste cu responsabilitate si multa dragoste. Cand aceasta are o criza de apendicita si lesina, Suk-min pare ca-si pierde mintile. La spitalul unde este internata Su-jin, locotenentul ii face peri albi doctoritei Jeon Hae-rin (Myung Se-Bin), care o ingrijeste pe Su-jin. Dupa insanatosirea acesteia, Kang Suk-min devine recunoscator doctoritei Jeon pentru mainile sale de aur si usor-usor incepe sa se ataseze de aceasta. Hae-rin nu-i raspunde la sentimente, intrucat nu poate trece peste o tragedie aparuta in viata ei in urma cu un an: moartea logodnicului sau intr-un accident de masina. In plus, locotenentul Kang afla ca are un rival inversunat in dr. Lee Seung-ha (Jung Sung-Hwan), fiul directorului spitalului si pretendent la inima lui Hae-rin. Acesta era indragostit de Jeon Hae-rin inca de pe bancile facultatii, dar n-a avut sansa sa-i declare sentimentele, intrucat prietenul lui cel mai bun, Woo-jin, era logodit cu Hae-rin. Dupa moartea lui Woo-jin, Seung-ha joaca rolul de gardian al lui Hae-rin, fiindu-i in permananta alaturi si avand interesul sa se insoare cu ea. Doar ca responsabilitatea, sinceritatea, bunatatea si spiritul liber al locotenentului ii incalzesc inima doctoritei si aceasta ii ofera o sansa lui Kang Suk-min. Pana si tatal batran si bolnav al lui Hae-rin inclina sa-l aleaga drept ginere pe locotenentul Kang. Dr. Lee nu se lasa batut si cauta solutii pentru a-si indeplini telul. Se foloseste cu diplomatie de Jr. Song (Jung Eun-Chan), amicul sau din Marina, subordonat al lui Kang, invidios pe reusitele locotenentului si se apropie cu fatarnicie de tatal lui Hae-rin pentru a-l indeparta pe aceasta de locotenent. In apararea iubirii lui Kang Suk-min sare sora sa, Su-jin. Ea incepe sa cunoasca dragostea, atunci cand il intalneste pe iresponsabilul caporal Kim Jae-hyun (Jung Tae-Woo). Yoo-Bona (Lee Yu-Jin), prietena de suflet a lui Hae-rin si sora lui Woo-jin, este tot de partea locotenentului. Cand totul pare aranjat si nunta se apropie cu pasi repezi, o intamplare nefericita din trecutul locotenentului, strans legata de accidentul lui Woo-jin, devine motivul despartirii dintre Kang Suk-min si Hae-rin. De acest aspect profita din plin Seung-ha, care isi face planuri de casatorie cu Hae-rin. Asistenta Cho (Oh Ju-Eun), care-l iubeste in secret pe dr. Lee, are si ea ceva de spus si de facut in numele iubirii. Oare dragostea adevarata are sorti de izbanda?! Doar urmarind serialul, veti afla ce anume va triumfa: adevarul sau minciuna !

Care sunt celelalte personaje ale povestii si care sunt conexiunile dintre acestea ? Dr. Lee Seung-ha (Jung Sung-Hwan) este rivalul lui Kang Suk-min, pretendent la mana lui Hae-rin. Acesta o iubeste pe doctorita inca din facultate, dar nu are curaj sa-si declare sentimentele, intrucat dr. Jeon este logodita cu prietenul lui cel mai bun, Woo-jin. Cand Woo-jin ii povesteste cat de nerabdator este sa inceapa viata cu iubita sa, dr. Lee cauta o solutie ca-i desparta definitiv. Reusita demersului sau nu-l apropie de Hae-rin, mai ales ca aceasta il intalneste pe locotenentul Kang si se indragosteste de el. In mintea doctorului incolteste planul razbunarii. Numai ca lucrurile nu se-ntampla asa cum se asteapta.

Su-jin (Kim Jung-Hwa) este sora mai mica a locotenentului Kang Suk-min care urmeaza cursurile de asistenta medicala. Ea se-ntalneste intr-un bar de noapte cu caporalul Kim Jae-hyun (Jung Tae-Woo), un tanar care face armata in Marina si este subordonatul fratelui ei. Acesta pozeaza intr-un baiat descurcaret, cu afaceri in sfera programarii de jocuri pe computer, dar si cu mare trecere la femei. Su-jin pare victima perfecta pentru acest Don Juan fara pereche, dar nu dupa mult timp descopera ca este sora superiorului sau. Faptul acesta il sperie, mai ales ca locotenentul este foarte drastic cu persoanele iresponsabile. Tanara Su-jin are un caracter puternic, este responsabila si iubitoare. Aceste calitati il atrag pe Kim Jae-hyun. Dupa insistente numeroase, „victima” capituleaza. Relatia dintre Su-jin si Kim nu este pe placul locotenentului, dar dragostea invinge si Kim se transforma incet-incet in baiatul in care poza: un IT-ist priceput, un sot responsabil si un cumnat saritor, care il ajuta pe Kang Suk-min in relatia sa cu Hae-rin.

Yoo-Bona (Lee Yu-Jin) este sora fostului logodnic al lui Hae-rin si prietena de suflet a doctoritei. Deviza ei in viata este ca dragostea adevarata trebuie sustinuta cu tarie si ca trecutul trebuie lasat in urma pentru a face loc viitorului. Ea nu priveste cu ochi buni zelul pe care il afiseaza dr. Lee ori de cate ori se afla in preajma doctoritei. Yoo Bona prefera structurile deschide, impulsive si inimoase, precum locotenentul Kang. Ea sprijina relatia locotenentului cu Hae-rin si intuieste ca dr. Lee este fatarnic, o persoana nepotrivita pentru prietena ei. Cand Lee Seung-ha pare sa aiba sorti de izbanda cu planul sau, ea afla secretele doctorului, cu ajutorul asistentei Cho, pretendenta la inima dr. Lee.

Asistenta Cho (Oh Ju-Eun) pare potrivita, mai degraba, cu dr. Lee. Este croita dupa acelasi calapod cu barbatul pe care-l iubeste: este fatarnica, santajista si actioneaza asa „in numele iubirii”. Cand demersurile sale n-au sanse de castig, scoate la lumina adevaruri dureroase, dar necesare.

Jr. Song (Jung Eun-Chan) este un locotenent in Marina, prieten cu dr. Lee. El este invidios pe reusitele in misiuni ale lui Kang Suk-min si il ataca dur pe colegul sau ori de cate ori are ocazia. In plus, denatureaza adevarul legat de accidentul lui Woo-jin in favoarea dr. Lee. Cand, in cele din urma, regreta cele sustinute, constata ca este prea tarziu, intrucat adevarul nu mai serveste nimanui.

Interpretarea este buna, coloana sonora si mai buna, pe cand povestea nu e una foarte complicata sau cu pretentii, insa nici serialele ce se faceau la inceputul anilor 2000 nu prea mai au multe de-a face cu povestile complexe ale serialelor zilelor noastre, astfel ca nu ne ramane decat sa ne bucuram de aceasta k-drama „de scoala veche” si de atmosfera minunata a primilor ani ai Hallyu.

Traducerea si adaptarea serialului a fost efectuata in premiera in Romania de Claudia si Adina (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de Claudia – asiacinefil

The King of Masks (1996) – o capodoperã a cinematografiei chineze cu 19 premii !

Publicat: duminică 14 octombrie 2018

Wu Tianmin, unul din regizorii de marca ai asa-numitei “a patra generatii” de regizori ai Chinei (din care fac parte si mult mai celebri Zhang Yimou si Chen Kaige) a realizat in 1996, la un deceniu distanta de anteriorul sau film, poate cel mai de rasunet succes al carierei sale, “The King of Masks”. Productia a fost un succes atat in China cat si peste Ocean, castigand 1 milion de dolari numai in Statele Unite, unde s-a lansat 3 ani mai tarziu, in 1999 (era un lucru mare, pe atunci, ca un film strain sa treaca de pragul a un million de dolari incasari). Prezent la numeroase festivaluri internationale de film, “The King of Masks” a castigat nu mai putin de 19 premii, cel mai important fiind de departe Cocosul de Aur (premiul Asociatiei Chineze de Film) pentru Cea mai buna regie. Productia a marcat, de asemenea, si apogeul carierei protagonistului povestii, Zhu Xu, ce a debutat intr-un film la 57 de ani si la data filmarilor avea 66 de ani, ce a castigat mai multe premii pentru interpretarea sa memorabila. Din pacate, atat regizorul Wu Tianmin cat si Zhu Xu nu se mai afla printre noi, primul stingandu-se in 2014, iar Zhu Xu cu nici o luna in urma, la 88 de ani. Filmul, o veritabila capodopera careia ii putem spune deja clasica, deschide o fereastra prin care tanara generatie si in general publicul occidental poate vedea si invata o multime de lucruri despre istoria si cultura Chinei, de unde si valoarea sa artistica uriasa.

In Sichuanul inceputului anilor ’30, Wang, supranumit “Regele Mastilor”, e un batran maestru in manuirea mastilor, o forma de arta specifica regiunii, in care exceleaza. Traieste intr-o saracie lucie cu companionul sau de spectacole stradale, maimutica Generalul, intr-o barca pe malul raului, singura sursa de venit fiind banii lasati de spectatorii reprezentatiilor lui stradale. Intr-una din zile e remarcat de maestrul Liang Sulang, un artist interpret de opera sichuaneza, care ii propune sa intre in compania sa de teatru si sa ofere publicului un spectacol mult mai variat. Regele Mastilor refuza oferta, chiar daca aceasta era extrem de tentanta financiar, motivand prin faptul ca este si va ramane un singuratic, ce lucreaza pe cont propriu. Fascinatia maestrului Liang pentru arta batranului face ca in mintea acestuia sa rezoneze o intrebare pusa de maestrul Liang: ce se va intampla cu arta sa dupa ce va parasi aceasta lume ? Astfel ca decide sa urmeze traditia si incearca sa adopte un baiat caruia sa-i transmita toate invataturile. Poreclit “Catelus”, acesta se ataseaza repede de noul sau bunic, si cei doi par a se completa reciproc. Doar ca baiatul ascunde un secret care va narui toate planurile bunicului…

“The King of Masks” e o adevarata oaza de informatii despre cultura chineza, expuse pe fundalul unei povesti simple si emotionante prin trairile naturale pe care le transmit personajele sale. Mesajul filmului e unul universal, ce ne face sa intelegem ca oamenii peste tot in lume sunt la fel datorita trairilor lor, in ciuda barierelor politice, ideologiei culturale sau limbii. Prin intermediul acestei productii descoperim doua forme de arta traditionala din China, e vorba de opera sichuaneza si arta schimbarii fetelor, pe care batranul maestru supranumit simbolic “Regele Mastilor” o stapaneste la perfectiune, starnind admiratia celui mai in voga interpret de opera sichuaneza a timpurilor, Liang Sulang, un artist educat ce exceleaza in arta interpretarii. Cum o spune Regele, “doua piscuri se intalnesc”, iar singurul care are de castigat e spectatorul, ce are sansa de a descoperi o lume aparte, in care talentul, pasiunea si respectul sunt puse in slujba artei si esteticului. In plus, filmul ne provoaca sa intelegem conceptele ce stau la baza unei societati patriarhale, cum era China anilor ’30 de dinainte de invazia japoneza, societate in care pietatea filiala era o traditie. Si nu doar atat: filmul ne descrie si trista soarta de a te naste fata intr-o lume in care mostenirea – atat materiala cat si spirituala – a unei familii e lasata unui urmas de sex masculin. Absenta acestuia putea periclita insasi perpetuarea valorilor transmise din generatie in generatie, care pentru chinezi sunt sacre. Vedem o imagine aproape idilica a provinciei Sichuan, rustica si fascinanta prin structura sa de piatra, vedem celebra statuie a lui Buddha gigant (un simbol al regiunii) si vedem o societate impamantenita in niste traditii cu reguli stricte, in care contastul social e epatant: marea majoritate a localnicilor traiesc intr-o saracie crunta, copiii sunt vanduti la colt de strada fara ca autoritatile sa intervina in vreun fel, copiii sunt rapiti in plina strada si mai apoi revanduti pentru profit, iar in paralel cu aceasta lume o vedem pe cea a potentatilor locali, imbracati in straie stralucitoare, purtati in public intr-un scaun de 4 caratori, care pot interveni pe langa autoritati si rezolva orice probleme prin puterea banului. Regasim apoi simboluri ale Chinei transmise de secole generatiilor urmatoare, precum dragonul, festivalurile, buddhismul, totul ca elemente de decor ce dau o culoare aparte povestii. Cele doua personaje principale sunt interpretate magistral de doi actori cvasi-necunoscuti. Regele Mastilor e un batranel jovial, mereu plin de viata, care nu poate decat sa culeaga ropote de aplauze in piata unde da reprezentatiile de schimbare a mastilor in compania companionului sau credincios, Generalul, o maimutica. Catelus (porecla data fiului sau) e un copil de 7 ani care trebuie sa invete talentul bunicului sau in manuirea mastilor pentru a putea prelua si duce mai departe traditia, dar de cele mai multe ori in loc sa ii aduca bucurie in suflet, il nefericeste, abatand nenoricirile asupra lui. Soarta sau mai bine zis karma ii apropie si ii desparte, le surade si ii indeparteaza sufleteste, insa toate aceste incercari nu ii fac decat sa realizeze cat de fragila poate fi uneori viata si cat de pretioasa e persoana de langa tine. De aceasta data, relatia dintre nepot si bunic se dovedeste a fi una speciala, care nu poate decat sa ne impresioneze prin sinceritatea sa. Un film deosebit despre viata, traditii si arta in vremurile tulburi de la inceputul anilor ’30, in vechiul Sichuan atat de frumos filmat si prezentat sufletului nostru de un regizor remarcabil cum a fost Wu Tianmin.

Traducerea si adaptarea (+timing refacut manual) au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Summer, Whispers (2008) – Ha Seok-jin şi Lee Young-eun în cãutarea romantismului în şoaptele verii

Publicat: duminică 5 august 2018

Filmul regizoarei coreene Kim Eun-ju, “Summer, Whispers” (2008) e o poveste romantica realizata cu un buget redus dupa tipicul unui film de televiziune. La vremea lansarii sale, distributia nu spunea prea multe, in rolul celor doi protagonisti fiind distribuiti necunoscuta Lee Young-eun, aflata la primul rol principal dintr-un film si serial din cariera, si la fel de necunoscutul Ha Seok-jin, ce prinsese un rol minor in cunoscuta k-drama “Sad Love Song” in 2005. Pentru prestatia sa din film, Lee Young-eun a obtinut o nominalizare la Premiile “Grand Bell” in 2009 pentru “Cea mai buna actrita debutanta”, de atunci pana in prezent aparand intr-o multime de seriale de televiziune, cel mai cunoscut fiind, de departe, “My Secret Hotel”. Nu a reusit insa sa faca pasul spre o actrita de prima categorie, aparitiile sale viitoare in seriale si filme fiind in roluri secundare. Ha Seok-jin, in schimb, a devenit celebru dupa “Shark” din 2013, cea mai recenta aparitie a sa fiind in k-drama ce inca e difuzata la KBS2, “Your House Helper”. Veteranul Choi Jong-won (pe care l-am vazut si in “Old Bicycle” dar si in actualul “Mr. Sunshine” unde l-a interpretat pe Regentul Joseonului din timpul perioadei in care Regele Gojong era minor) are din nou o prestatie de calitate, desi rolul lui putea fi unul mult mai bine exploatat de cele doua scenariste (regizoarea Kim Eun-ju si Bae Soo-in) in contextul povestii. Filmul i-a adus regizoarei o nominalizare la aceleasi premii “Grand Bell” din 2009. Productia a fost lansata in octombrie 2008 in doar 8 cinematografe coreene, obtinand incasari de 12.683 $.

Yeong-jo (Lee Young-eun) e studenta la Litere, insa e departe de a fi cea mai disciplinata persoana. E mai tot timpul cu capul in nori, uitand sau intarziind la intalniri, in mod evident nefiind un model de urmat. Ramasa orfana, trebuie sa lupte de una singura cu greutatile vietii, pe langa facultate lucrand si la o slujba part-time. Acest lucru nu il impresioneaza pe severul ei profesor universitar, Jeong Min-seop (Choi Jong-won), care ii indruma pasii intr-o cariera in lumea literara, simtind talentul pe care tanara il are la scris. Trebuind sa plece in Statele Unite pentru a se intalni cu sotia si fiul sau, profesorul Jeong ii incredinteaza lui Yeong-jo cheile casei, trasandu-i o sarcina clara: sa ii sorteze numeroasele carti din biblioteca in decursul saptamanii cat va lipsi, pentru ca la intoarcere sa le poata dona celor care au nevoie de ele. In paralel, profesorul ii incredinteaza unui tanar, Yoon-su (Ha Seok-jin), ce a preluat din familiei grija pentru o florarie, sarcina de a se ocupa de orhideele sotiei sale, ce au nevoie de o grija speciala. Cei doi tineri isi vad constiinciosi de obligatia trasata de profesor, fara a se intalni vreodata. Pana intr-o zi, cand un anumit eveniment ii aduce fata in fata…

“Summer, Whispers” are o poveste romantica frumoasa ce aminteste de marile filme romantice coreene de la inceputul anilor 2000. Poate inspirata de acestea, regizoarea a plasat in mod intentionat anumite secvente ce amintesc flagrant de unele filme celebre, cum sunt Ditto, Cala sau Il Mare (ideea de a coresponda cu cineva pe care nu l-ai vazut niciodata sau cu cineva care la un moment dat se afla in acelasi loc din care scrii, ideea unei flori cu valoare de simbol – cala inlocuita cu orhidee -, ideea jocului sortii ce face ca personajele sa treaca unele pe langa altele si sa nu se intalneasca tocmai pe clasicele trepte ale universitatii, intr-o ploaie neasteptata de vara). Regizoarea si-a structurat scenariul in 3 parti, mergand pe ideea unor scurtmetraje unite intre ele la final, ce nu afecteaza cursivitatea povestii, alternand prezentul cu incursiuni in trecutul personajelor. A rezultat un film romantic 100%, simplist dar placut la vizionare, care in mod paradoxal desi se axeaza pe un dialog de la distanta intre un el si o ea, in final nu ajunge sa exploreze deloc romantismul unei presupuse relatii, axandu-se pe o cu totul alta idee. Poate acesta e singurul lucru reprosabil acestui film, in rest fiind o realizare agreabila, ce aminteste de serialele romantice coreene de la inceputul anilor 2000. Spre final, se pastreaza echilibrul scenariului si regizoarea rezista tentatiei de a transforma filmul intr-o melodrama, cu toate ca are la dispozitie toate ingredientele pentru asta. Nota usor dramatica nu e potentata de prea multe explicatii, lasand fiecare spectator sa traiasca povestea descrisa in mod propriu, fiecare in functie de propria sensibilitate. Lee Young-eun are o foarte buna interpretare, amintindu-ne prin prestatie (chiar si prin asemanarea fizica) de Han Ji-hye, iar Ha Seok-jin e sarmant, la cei 26 de ani cati avea la data filmarilor, unele site-uri de specialitate neamintind macar de acest rol din anii de inceput ai carierei sale. Un film placut, relaxant, in consonanta cu aceasta vara capricioasa ce nu si-a spus inca ultimul cuvant…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de Elenas (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Spygirl (2004) – Gong Yoo într-unul din primele roluri din carierã…

Publicat: sâmbătă 24 martie 2018

Go-bong (Gong Yoo) e un tanar ce si-a ratat sansa de a urma o facultate de doua ori, din cauza unor… accidente neprevazute. Acum este deprimat si nu mai are nici o preocupare in afara de a iesi la cate o petrecere cu fostii colegi de liceu, care si asa il periferizeaza, reprosandu-i mereu faptul ca nu are o prietena. Chemat la o astfel de petrecere si satul sa fie subiectul glumelor, Go-bong e hotarat sa mearga cu o fata. In ajutor ii sar cei doi prieteni din copilarie, ce tocmai si-au deschis un site pe care posteaza poze cu fete populare din cartier. Lacom, Go-bong o alege tocmai pe Regina, adica cea mai populara fata dintre toate de pe site. Insa lacomia se plateste, caci fata il lasa balta si din nou Go-bong ajunge tinta ironiilor petrecaretilor. Intorcandu-se acasa beat crita, acesta e acostat de niste batausi din cartier, dar e salvat de o misterioasa tanara cu pelerina galbena, Park Hyo-jin (Kim Jung-hwa). In momentul in care tanara se angajeaza la Regele Burgerilor, un restaurant din apropiere, Hyo-jin devine cea mai populara fata din cartier. Go-bong se indragosteste de ea la prima vedere (ma rog, la a doua…), dar ce nu stie el e ca Hyo-jin e de fapt o spioana din Nord ce are de indeplinit o misiune secreta…

Scenaristul Ha Won-joon debuteaza in 2004 cu primul scenariu propriu din cariera, colaborand cu regizorul debutant Park Han-chun la “Spygirl”, dupa ce cu trei ani in urma realizase dramatizarea povestii din “My Boss, My Hero”, una din productiile de succes coreene de la inceputul noului mileniu. Rolul principal revine unei alte debutante, actrita Kim Jung-hwa (recent vazuta intr-un rol secundar in “Detective K: Secret of the Living Dead), in rolul principal masculin fiind distribuit anonimul, la vremea aceea, Gong Yoo. In mod oarecum paradoxal, Kim Jung-hwa, desi a debutat direct ca protagonista, a avut o cariera mai putin reusita, nereusind sa se impuna in industria de film si de televiziune; in schimb, Gong Yoo, care desi e creditat cu rolul principal masculin are de fapt o prestatie ce se apropie mai degraba de un rol secundar, stearsa, inexpresiva, n-ai fi zis ca pste un deceniu va fi unul din cei mai populari si bine platiti actori coreeni. Ca sa vezi cum este soarta… “Spygirl” nu a rupt gura targului. E un film de duzina, ca multe alte filme coreene de dinainte de transformarea industriei coreene de film intr-una cu adevarat profitabila si performanta. Cu un buget redus, realizarea lasa de dorit, iar cu exceptia catorva momente fanteziste la inceput sau de actiune bine realizate, ai zice ca filmul e o insiruire de clisee din zeci de filme similare ce au avut mult mai mult succes in acea perioada decat “Spygirl”. Pe alocuri amuzanta, pe alocuri plictisitoare, povestea e conturata in jurul si din unghiul de vedere al celor doi protagonisti. Ea debuteaza din perspectiva lui Go-bong, un tanar ce pare a-si fi ratat viitorul si care cauta sa-si rezolve problema sentimentala indragostindu-se de cineva, oricine ar fi, doar pentru a da bine in fata fostilor colegi de liceu si a avea o partenera la petrecerile la care e chemat. Mai apoi, perspectiva povestii se schimba, naratiunea fiind exprimata din unghiul de vedere al spioanei Park Hyo-jin, perioada mult mai intinsa de timp din totalul minutelor filmului, timp in care Gong Yoo nu mai apare deloc in poveste. Intre cei doi protagonisti nu exista nici o chimie, si chiar daca Kim Jung-hwa e draguta si isi interpreteaza rolul destul de bine, pare o actrita iesita din tiparul ce prinde la publicul coreean (e foarte inalta si are o fata lunguiata, e “moale”, lipsita de nerv in interpretare). Nici Gong Yoo nu e mai breaz, avand o interpretare ezitanta si stearsa, incat in afara de zambetul sau cuceritor nu te convinge cu nimic. Povestea e cam trasa de par, rezolvarile nu sunt deloc spectaculoase sau surprinzatoare, romantismul exista dar nu impresioneaza, astfel ca una peste alta nu ne ramane decat sa privim “Spygirl” ca un film relaxant si atat, fara vreo pretentie de a vedea ceva deosebit din partea distributiei, scenariului sau regiei.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinfil. Timingul a fost refacut manual, linie cu linie.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Forgotten (2017) – Kang Ha-neul se remodeleazã ca actor într-un thriller psihologic

Publicat: miercuri 21 februarie 2018

“Forgotten” (al carui titlu original in coreeana s-ar putea traduce ca “Noaptea Memoriei”) e un thriller scris si regizat de sud-coreeanul Jang Hang-jun, un nume mai putin cunoscut din industria coreeana de film si televiziune. A regizat cateva filme neimportante in anii 2000 si a avut mai multe aparitii in filme si seriale, fara a ajunge vreodata un actor cunoscut. In plus, a scris si cateva scenarii, regizand un singur serial, in 2011, “Sign”. “Forgotten” a atras de la inceput atentia celor de la Netflix, care dupa perioada de rulare a filmului in cinematografele coreene au decis sa-l achizitioneze pentru platforma lor, si e usor de presupus de ce: in general, cand spui Coreea de Sud, ca filme, in Statele Unite, spui Oldboy, I Saw The Devil, Train To Busan, The Wailing, Snowpiercer etc, adica thrillere celebre, intunecate, cu accente psihologice, violente, cu rasturnari de situatie si piperate cu putina melodrama. Cam asta cauta distribuitorii americani cand investesc in distribuirea unei productii coreene in tara lor. Asa ca amatorii de astfel de thrillere pot fi pe faza, “Forgotten” nu-I va dezamagi, in ciuda fapotului ca la box-office s-a comportat lamentabil, avand incasari de doar 1,8 milioane dolari. Se pare ca nici popularitatea lui Kang Ha-neul, starul productiei, nu mai are capacitatea de a umple salile de cinema cand acesta e distribuit in alt gen de productii decat comedii romantice, fapt ce spune multe despre lipsa de afinititate a coreenilor pentru adevaratele realizari cinematografice ale industriei proprii de film. Productiile siropoase de televiziune, ce nu au absolut nici o valoare artistica probabil sunt mai la indemana publicului feminin decat un thriller mai complicat, astfel ca oricat de popular star ai fi, risti sa te trezesti protagonist intr-un film ce nu reuseste sa-si scoata nici macar investitia initiala. O data in plus se confirma faptul ca daca pe micul ecran esti idolul tuturor, in adevarata industrie de film renumele nu te ajuta cu nimic, chiar daca ai talent, iar despre Kang Ha-neul numai ca nu are talent nu se poate spune.

La origine, “Forgotten” e un thriller, dar face o incursiune si in alte genuri, precum horror, psihologic sau drama de familie. Jin-seok (Kang Ha-neul) e un student ce tocmai s-a mutat intr-o noua casa impreuna cu fratele sau mai mare, Yoo-seok (Kim Mu-yeol din “Eungyo”) si cu parintii lui. Sufera de hipersensibilitate, o afectiune pe care o tine sub control cu ajutorul medicamentelor, reusind in aparenta sa duca o viata normala. La scurt timp dupa mutarea in noua locuinta, se intampla un lucru straniu: intr-o noapte ploioasa vede cum fratele lui e rapit de niste indivizi misteriosi cu o dubita neagra. Dupa nu mai putin de 19 zile, Yoo-seok revine acasa, insa nu mai are nici o amintire despre zilele cat a fost dat disparut. Acesta incepe sa aiba un comportament ciudat, iar Jin-seok incepe sa ridice serioase semne de intrebare daca persoana pe care o are in fata este chiar fratele sau real. Lucrurile iau o turnura stranie in momentul in care Jin-seok incepe sa auda sunete ciudate dintr-o camera in care temporar sunt depozitate obiecte apartinand anteriorului locatar al casei…

Un thriller captivant, care desi nu a fost realizat cu un buget colosal si nu are o distributie care sa te faca sa mergi la cinema sa-l vezi, in mod sigur ar merita cateva premii pentru ceea ce ne ofera: un puzzle foarte interesant ce ni se dezvaluie in ultimele 40 de minute ale filmului, cu multe schimbari neasteptate de directie, astfel incat orice ai anticipa la inceput trebuie sa astepti finalul pentru a descoperi modul incare regizorul scenarist a ales sa ne surprinda. Cu un suspans exploatat gradual, in stil hitchkockian, daca la inceput filmul nu va va prinde, merita efortul de a-l viziona pana la final, nu-l veti uita usor !

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Tiger Zinda Hai (Tiger is Alive) (2017) – Salman Khan şi Katrina Kaif scriu istorie la Bollywood

Publicat: duminică 28 ianuarie 2018

“Tiger Zinda Hai” (2017) (in romana “Tigrul e Viu”) este una din cele mai costisitoare productii indiene din toate timpurile. A avut un buget de nu mai putin de 33 de milioane de dolari, ridicandu-se undeva la investitiile anterioare din filme precum “Sultan”, “Dhoom 3” sau “Hindostan”. Pana in urma cu o saptamana, filmul a obtinut incasari de 87 de milioane de dolari in intreaga lume, stabilind cateva recorduri la box-office: filmul cu cele mai mari incasari in ziua premierei lansat intr-o perioada in afara sarbatorilor, dar si filmul cu cele mai mari incasari in primul weekend din toata istoria industriei indiene de film. In rolurile principale apar doua staruri ale filmului indian ce nu mai au nevoie de nici o prezentare, Salman Khan si Katrina Kaif. Doar pentru acest rol, Salman Khan a incasat un cec de 11 milioane de dolari. Plina de actiune si suspans, productia a fost rasplatita cu 2 premii in urma cu o saptamana pentru “Cea mai buna actiune” dintr-un film indian din 2017. De altfel, filmarile s-au realizat in totalitate in afara Indiei, in Abu Dhabi, Grecia, Austria si Maroc, de unde si costul ridicat al productiei. Insa investitia a meritat pe deplin. La o zi de la lansarea, in noiembrie, a trailerului filmului pe youtube, acesta a inregistrat 29 de milioane de vizualizari, iar dupa 5 zile avea peste 700.000 de like-uri, record absolut pentru un trailer de film indian. Lansat cu 2 zile inainte de Craciun in intreaga lume, filmul a avut parte de critici in general pozitive, fiind laudata prestatia celor doi protagonisti, Salman Khan fiind intr-o forma laudabila la cei 52 de ani ai sai. Realizat dupa o reteta comerciala pur Hollywoodiana, filmul abunda in scene de actiune spectaculoase, fara a se departa de specificul Bollywoodian, amatorii de actiune nefiind dezamagiti de ce vor vedea. Filmul continua povestea din “Ek Tha Tiger” (2012), un succes similar cu aceeasi protagonisti in rolurile principale, fiind inspirat de aceasta data din fapte reale.

Agentul RAW Tigru (Salman Khan) si agenta ISI Zoya (Katrina Kaif) sunt sot si sotie si duc o viata linistita impreuna cu fiul lor. Opt ani au trecut de cand au decis sa aleaga iubirea in locul misiunilor riscante. Dar planurile lor se vor schimba curand, cand o noua misiune, aproape imposibila, le este incredintata. In Ikrit, Siria, 40 de asistente – 25 indiene si 15 pakistaneze – sunt luate ostatice in spitalul local de catre Abu Usman, seful temutei organizatii teroriste ISC. Fostul sef al lui Tigru, Shenoy, simte ca acesta, cu pregatirea sa, ar putea sa salveze asistentele, si asta intr-un interval de o saptamana, inainte ca SUA sa lanseze o lovitura aeriana pentru a-l ucide pe capul gruparii teroriste. Initial ezitant, la cererea sotiei sale Tigru accepta misiunea, ce se dovedeste extrem de complicata.

Traducerea si adaptarea au fost realizate in premiera si exclusivitate in Romania de echipa CREATIVE MEDIA pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

The Age of Shadows (2016) – Song Kang-ho, Gong Yoo şi umbrele istoriei

Publicat: duminică 16 aprilie 2017

The Age of Shadows poster 2Dupa o pauza de 4 ani, regizorul lui “I Saw the Devil”, “A Bittersweet Life” si “The Good, the Bad and the Weird”, Kim Jee-won, revine in glorie cu o productie de exceptie, “The Age of Shadows”, debutand si ca producator. Filmul spune povestea unui spion ce a colaborat odata cu Guvernul Provizoriu coreean din China in anii Ocupatiei japoneze in peninsula coreeana, dar care ajuns capitan al Politiei japoneze se vede in situatia de a incerca sa il captureze pe liderul Rezistentei si pe asistentii acestuia, indreptandu-se impotriva tarii sale de bastina. Productia a fost pe placul publicului coreean, obtinand, in toamna lui 2016, incasari de aproape 54 de milioane de dolari la box-office, ceea ce o transforma in a 3-a productie autohtona a anului 2016, dupa “Train to Busan” si “A Violent Prosecutor”. Timp de 3 saptamani la rand a fost nr.1 in box-office-ul coreean. Filmul a castigat nu mai putin de 9 premii (Cel mai bun compozitor, Cele mai bune scene de actiune, Cea mai buna scenografie, Cel mai bun actor intr-un rol secundar – Um Tae-goo (2 premii !), Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor in rol principal – Song Kang-ho) si a avut parte de nu mai putin de 19 nominalizari la diverse alte premii. Regizorul Kim Jee-won reia colaborarea cu doi actori cu care a mai lucrat, e vorba de Lee Byung-hun, The Age of Shadows secventa 4cu care a mai colaborat de 3 ori, ce joaca acum un rol secundar, si Song Kang-ho, cu care a mai colaborat tot de 3 ori, in rolul principal, un rol memorabil, interpretat intr-un stil de mare actor. Gong Yoo e cealalta vedeta din distributia principala, fiind de remarcat faptul ca actorul schimba cu fiecare film registrul de personaje interpretate, nerepetand 2 roluri identice. Excelenta e si prestatia, in rolul secundar Hashimoto, a actorului coreean Um Tae-goo, rasplatit cu 2 premii pentru interpretare. Productia ce a avut un buget de doar 8,6 milioane dolari (spun “doar” tinand cont ca practic regizorul si echipa de la scenografie reusesc sa reconstituie o intreaga epoca, anii ’20, intr-un mod remarcabil – costume, decoruri, atmosfera) a fost finantata de Warner Bros – prima productie coreeana finantata de celebra companie smericana -, avand initial titlul de “Secret Agent”. Criticii de film au laudat “The Age of Shadows”, remarcand, desigur, si mesajul patriotic profund transmis de realizatori.

The Age of Shadows secventa 2Anii ’20, Seulul sub Ocupatie japoneza. Jang-ok (Park Hee-soon), un membru important al Rezistentei coreene, incearca sa obtina fonduri pentru miscare, ce trece printr-un moment delicat. Macinata de problemele legate de recrutarea de luptatori pentru independenta, de numaroasele tradari din interior si de masurile autoritatii japoneze, liderul Rezistentei, Jung Che-Sang (Lee Byung-hun) risca tot mai mult. Ca si alti camarazi, Jang-ok e tradat si incoltit de japonezi. La capturarea lui participa noul capitan coreean al Biroului Politiei japoneze, Lee Jung-Chool (Song Kang-ho). Fost colaborator in Shanghai al Guvernului Provizoriu, acesta a tradat si a trecut e partea japonezilor. Rasplata a fost avansarea sa in grad si o pozitie privilegiata. Insa Lee Jung-Chool esueaza in a-l captura in viata pe Jang-ok, iar singura pista ramasa pentru a ajunge la liderul Rezistentei e un fals fotograf si negustor de ceramica contrafacuta, Kim Woo-Jin (Gong Yoo), recent sosit in Seul. Capitanul Jung-Chool afla ca Rezistenta a intrat in contact cu experti in explozibili din Ungaria si ca incearca sa aduca explozibilii in Seul, din Shanghai, pentru atentate de proportii. Pentru a impiedica acest lucru, Jung-Chool incearca sa se apropie de “fotograful” Kim Woo-Jin si sa obtina informatii, profitand de aparenta deschidere a acestuia. Doar ca cei doi sunt simple momeli ale unei partide de pescuit cu prea multe variabile…

The Age of Shadows secventa 3Filmul lui Kim Jee-won arunca o privire asupra perioadei tulburi a anilor ’20, cand in contextul Ocupatiei japoneze in Joseon, miscarea de Rezistenta incepe sa se cristalizeze. Strangand donatii sau vanzand obiecte pretioase pentru a face rost de bani pentru arme si explozibili, Rezistenta coreeana incepe sa devina o problema pentru ocupantul japonez. Filmul insista asupra dificultatilor acestei lupte din umbra, in care determinarea, rezistenta pana la limite si… jocul spionilor si tradatorilor sunt decisive. Interesant e ca daca pentru japonezi, acesti martiri coreeni sunt niste teroristi barbari, pentru coreeni, luptatorii pentru independenta ce isi sacrifica vietile in atentate sangeroase sunt niste martiri, eroi nationali, intrand astfel in istorie. Insa regizorul nu se opreste la aceasta perspectiva. La un moment dat, un tradator al Rezistentei e capturat de ai sai, iar superiorul sau ii spune: “Ne vom intalni in Iad”. Ce ar trebui sa deducem din aceasta fraza ? Faptul ca martirii coreeni realizau prea bine ca intrand in istorie prin faptele lor eroice, de fapt, luand vieti – mai mult sau mai putin vinovate in atentate – deveneau niste criminali ce ajungeau in Iad ? O dualitate interesanta pe marginea careia s-ar putea spune multe. Un lucru este insa sigur: faptul ca anexarea Joseonului la Imperiul Japonez a fost un act marsav, la fel cum marsave au fost si atentatele sangeroase comise de martirii coreeni pentru independenta. Restul sunt discutii de nuanta ce doar The Age of Shadows secventa 1justifica una sau alta dintre cele doua realitati consemnate de istorie. Productia are un numar mare de actori de top in distributie, si nu trebuie sa va surprinda daca veti vedea un Lee Byung-hun intr-un rol secundar (cel al liderului Rezistentei, Che-Sang) sau un Park Hee-soon intr-un rol de cateva minute la inceputul productiei. E loc pentru toata lumea in “The Age of Shadows”, deoarece regizorul a lasat personajele sa se desfasoare in voie, nu le-a impus limite de timp in interpretarea scenelor, productia depasind 2 ore si 20 de minute. Astfel, daca Lee Byung-hoon interpreteaza un personaj secundar ce apare practic o singura data in film rostind replici, si de inca o data sau 2 ori doar fizic, acesta are deplina libertate de miscare in scena sa. De fapt, fiecare personaj secundar e bine conturat, te familiarizezi usor cu fiecare in parte, si in ciuda numarului mare de personaje, filmul nu are de suferit pe partea de coeziune scenica. Scenariul e bine construit, putin cam lent insa acest lucru e compensat de imagini surprinzatoare, de diverse cadre interesante ce ne permit analiza comportamentului si observarii fiecarui personaj in parte, in mediul sau si intr-un mediu ostil. Sub aspect artistic,The Age of Shadows secventa 5filmul e o delectare, un poem trist in note intunecate, o simbioza perfecta intre istorie si fictiune in care eroii renunta la aura lor si isi accepta conditia modesta de oameni. Song Kang-ho are o interpretare deosebita, fiind cu o clasa peste un Gong Yoo tot mai interesant in rolurile pe care le interpreteaza din 2011 incoace. Um Tae-goo, in rolul capitanului japonez Hashimoto, care colaboreaza formal cu personajul lui Song Kang-ho in operatiunea secreta, e un mare castig pentru cinematografia coreeana, avand un rol negativ genial interpretat. Nu mai ramane decat ca regizorii coreeni sa-l coopteze in viitor in cat mai multe roluri negative, in mod sigur intr-o zi va prinde si un rol principal intr-un film de top si va deveni o adevarata vedeta. Remarcabila si coloana sonora, ce culmineaza cu celebrul Bolero al lui Ravel in scena apocaliptica de la final, o muzica ce tradeaza trairile intense si eliberarea personajului principal de demonii trecutului si prezentului, al carui spirit se dezlantuie. O productie completa, un film de top al cinematografiei coreene despre care cu siguranta se va vorbi peste ani.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com

RAIN şi Kim Tae Hee se cãsãtoresc!

Publicat: marți 17 ianuarie 2017

Rain si Kim Tae Hee se casatorescPe 17 ianuarie, RAIN a postat pe Instagram o scrisoare scrisa de mana in care anunta logodna sa cu actrita Kim Tae Hee. Era si timpul!

“Buna ziua, sper ca toata lumea este sanatoasa in aceasta perioada atat de rece. Sunt Jung Ji Hoon. Au trecut deja 16 ani de cand am debutat. Fanii care au fost alaturi de mine in tot acest timp au devenit femei frumoase si mame.

Acum, pentru ca eu sunt fiul cel mare al familiei, trebuie sa incerc si eu sa devin un sot devotat. Kim Tae Hee a fost mereu alaturi de mine, fara incetare, in vremuri triste si vesele si nu inceteaza sa ma uimeasca. Increderea si iubirea unuia pentru celalalt este la fel de puternica precum la inceput si am decis sa facem acest pas.

Pentru ca traim niste vremuri mai dificile (N.T pe 9 decembrie 2016, dupa numeroase mitinguri, s-a anuntat ca presedintele Coreei de Sud, Park Geun-hye, a fost pusa sub acuzare de Adunarea Nationala, fiind obligata sa predea fraiele statului Primului Ministru), acest eveniment va fi unul retras si modest. Ne cerem scuze pentru ca nu putem dezvalui detalii legate de nunta.

Inca o data, va multumesc tuturor pentru dragostea si sprijinul acordat in peste 16 ani. Voi continua sa merg mai departe cu cariera mea, ca actor si cantaret, facandu-le pe ambele cu modestie si responsabilitate.
‘She is the best present to me.’ (Este cel mai bun cadou pentru mine).

N.T. RAIN face o trimitere la titlul melodiei produse de PSY, cu care RAIN a revenit pe 15 ianuarie in industria de muzica dupa trei ani, acesta fiind si titlul melodiei, multi banuind inca de la inceput ca este vorba de Kim Tae Hee).
La scurt timp dupa ce RAIN a postat scrisoarea pe Instagram, actrita Kim tae Hee a lasat un mesaj fanilor ei prin intermediul agentiei sale.

“Buna ziua, suntem Lua Entertainment,

A venit vremea ca actrita Kim Tae Hee si actorul si cantaretul Jung Ji Hoon (RAIN) sa intareasca legatura dintre ei si sa devina in mod oficial parteneri, asa ca dorim sa aducem la cunostinta ca cei doi doresc sa sa tina o ceremonie pioasa si modesta, sub indrumarea Bisericii Catolice, si pentru ca parintii celor doi doresc ca sa participe doar familiile, nu putem da detalii legate de nunta si nu au fost facute planuri pentru o luna de miere.

Kim Tae Hee doreste sa multumeasca tuturor pentru dragostea si sprijinul acordat si va face tot posibilul ca sa traiasca ca o familie exemplara, alaturi de viitorul sot. Va multumim inca o data pentru sprijin si va dorim un an cu mult noroc!”

FELICITARI SI CASA DE PIATRA!

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

The Deal (2015) – un thriller de senzaţie cu un Park Sung-woong dezlãnţuit !

Publicat: duminică 6 martie 2016

The Deal posterMin Tae-su (Kim Sang-kyung) e politist la o sectie de politie din Seul. Mai toata ziua si-o petrece pe teren, irosindu-si timpul impreuna cu colegul sau si tinandu-se de sotii. Cand insa vine vorba de lucru, Tae-su are un simt special, o intuitie care desi uneori e luata peste picior de colegii sai, in unele cazuri da roade. Iar pentru asta e respectat de intregul colectiv. Dar imaginea politiei in acest moment e puternic afectata datorita unui lant de crime comise de un psihopat in sud-estul capitalei. Crimele in serie nu ma contenesc, victime fiind femei ce sunt rapite si ucise cu sange rece. Nemultumirea publica creste, iar cand numarul victimelor ajunge la 7, se repune pe agenda publica in discutie tema pedepsei capitale. Presat de seful sau, Tae-su e trimis pe teren sa faca rost de indicii, iar intamplator, in timp ce isi facea planuri cu colegul sau unde sa-si petreaca noaptea la panda, primeste prin statie un anunt despre un accident cu fuga de la locul faptei, produs in apropierea zonei in care se aflau. Datorita intuitiei lui Tae-su, cei doi politisti reusesc sa dea de urma autorului accidentului, aflat pe fuga, un anume Jo Kang-chun (Park Sung-woong), pe care il si retin, acesta neimpotrivindu-se. Doar ca la o cercetare mai atenta, constata ca au prins pestele cel mare, mult cautatul criminal in serie. E doar inceputul unei povesti halucinante, ce are sa ne ofere numeroase rasturnari de situatie si momente de suspans ce vor pune la mare incercare nervii si inteligenta lui Tae-su si a intregii politii.

The Deal secventa 1Regizorul debutant Son Yong-ho isi incearca norocul in industria de film cu “The Deal”, o productie realizata cu buget redus, dar care reuseste sa convinga, in mod deloc suprinzator, demonstrand o data in plus ca atunci cand ai un scenariu de calitate, nu poti da gres indiferent cat de putin investesti intr-un film. Scenariul, al carui co-autor e Son Yong-ho, e scris de cel ce a si produs filmul, Ahn Young-jin, a carui experienta in producerea unui alt thriller similar, “Montage”, se regaseste din plin in rasturnarile de situatii pe care ni le ofera scenariul, si in modul de ansamblu de abordare al subiectului. Si daca tot a venit vorba de “Montage”, trebuie spus ca din 2013 pana in prezent, realizatorii coreeni nu au mai oferit un thriller la fel de captivant ca si acesta, cu multe situatii limita si cu surprize una si una. Pe protagonistul Kim Sang-kyung l-am mai vazut in “Montage”, unde avea din nou rolul unui politist prins in mijlocul unui plan diabolic pe care il demonteaza datorita calitatilor sale, in timp ce pe Park Sung-woong, (Kim Yushin din “Gye-baek) l-am vazut recent in thrillerul “Office”, dar daca acolo interpreta rolul pozitiv al unui politist, de aceasta data il vedem in toata splendoarea talentului sau intr-un rol negativ dus pana la extrem cu o naturalete care iti da fiori. Kim Sung-kyun, pe care l-am mai vazut in comedie dramatica “We Are Brothers”, completeaza triunghiul de aur al acestui film, ce are in distributie in rolurile secundare multe figuri de actori cunoscuti din filme politiste.

The Deal secventa 2Ca realizare, constrangerile bugetare sunt vizibile in special spre final, cand regizorul a restrans durata filmului si a grabit desfasurarea evenimentelor, o durata de 2 ore fiind ideala pentru acest film de 107 minute. Dar si asa, in ciuda acestei mici dereglari de ritm, “The Deal” ofera tot ce are mai bun genul thriller/crima la momentul actual in cinematografia coreeana. Subiectul e unul din punctele forte ale filmului, ce porneste ca un film politist autentic coreean, dar care se transforma intr-un thriller captivant pe masura ce elementele de mister sunt exploatate exemplar de regizor (a se vedea ploaia, ce cade continuu si mentine o atmosfera incarcata pe toata durata filmului, in deplina consonanta cu trairile personajelor). Subiectul e coerent, nu se pierde in fire secundare inutile si in prea multe personaje, fapt ce sporeste consistenta scenariului. Alegoriile excelent redate sub forma unor imagini despre “cum ar fi fost unele lucru” ce se deruleaza in imaginatia personajelor dar in acelasi timp in fata ochilor acestora si ai spectatorilor sunt un alt lucru pozitiv ce nu poate fi trecut cu vederea la acest regizor debutant plin de idei stralucit puse in practica. Daca Kim Sang-kyun reuseste din nou sa ne convinga intr-un rol pozitiv ce i se potriveste de minune (politist dezordonat, cu simt al umorului dar si cu intuitie, incoruptibil, cu charisma), Park Sung-woong e devastator in rolul unui criminal in serie atroce. Poate doar Choi Min-sik in “I Saw the Devil” a mai interpretat la fel de credibil un psihopat in vreun film coreean, insa mai diabolic decat un criminal cu infatisarea lui Park Sung-woong ranjind nu poate exista personaj in cinematografia coreeana actuala. E pur si simplu demential acest actor in roluri negative, are puterea sa-ti creeze cosmaruri noaptea, iar imaginea lui sa te bantuie prin rolurile extreme carora le da viata. Una peste alta, un thriller de nota zece la nivelul lui “Montage”, o adevarata delectare pentru fanii genului.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Creating Destiny (Seeking Love) – episodul 30 subtitrare in romana

Publicat: joi 5 februarie 2015

creating30Se stie ca orice lucru bun se termina repede. Astfel ca scurtul moment de respiro pe care l-au avut tinerii nostri a luat sfarsit. Odata intorsi acasa, problemele au reinceput. Bineinteles ca obiectiile cele mai mari le-a avut mama lui Yeo Jun, care nu vrea in niciun chip sa cedeze si sa le permita casatoria. Iar pentru ca ea se mentine tare pe pozitie, tatal si bunicul lui Sang Eun sunt si ei total impotriva, preferand s-o vada plecata in America cu mama ei, decat sa ramana in casa unor oameni care nu o doresc si unde cu siguranta ar suferi. Dandu-si seama ca aceasta situatie poate continua la nesfarsit, Yeo Jun ia initiativa si, adunandu-si familia, le spune clar si hotarat decizia pe care a luat-o in privinta lui si a lui Sang Eun. Bunica da dovada de intelepciune si de aceasta data, incercand sa repare relatiile deteriorate dintre cele doua familii, intrand in cusca „tigrului” si luptandu-se cu firea apriga si indaratnicia lui.

Prezentarea: cristinab – asiacinefil

Shoot for the Stars (2002) – episodul 10 subtitrare in romana

Publicat: luni 19 ianuarie 2015

shoot10Lansarea filmului face din Sung-Tae mai mult decat pe Yae-Rin, vedeta peste noapte. Pentru premiera, So-Ra ii cumpara o tinuta de gala lui Sung-Tae, vrand sa-i faca o surpriza. Numai ca Yae-Rin i-o ia inainte, iar Sung-Tae minte ca i-ar fi fost trimisa de regizor. So-Ra afla acest lucru la banchetul de dupa premiera filmului. Pe chipul sau apare o umbra de tristete… sa fie datorata minciunii nevinovate a lui Sung-Tae sau…? Apoi, in timpul banchetului, Yae-Rin se tine ca raia de omul sanatos dupa Sung-Tae trezind nemultumirea fetei. E doar nemultumire ca este lasata in umbra sau…? Si pentru a-si ineca necazul, So-Ra bea cateva cupe de sampanie, apoi paraseste petrecerea, sub privirile neputincioase ale unui Sung-Tae carat de Yae-Rin ca un torfeu, de la un sponsor la altul, de la un invitat la celalalt. Cand in sfarsit scapa de scaietele Yae-Rin, tanarul alearga la So-Ra si dupa mai multe stangacii si un mic pupic, ii declara ca dintotdeauna si-a dorit sa fie mai intim cu ea. E oare posibil acest lucru?

Prezentarea: mi – asiacinefil

Shoot for the Stars (2002) – episodul 3 subtitrare in romana

Publicat: miercuri 10 decembrie 2014

shoot03Printr-un concurs de intamplari, Do-Hun afla ca poate accede spre functia de director al Power Entertainement daca face rost de o importanta suma de bani pentru a achita niste datorii ale companiei. Numai ca, dupa ce bate la usile tuturor celor care facusera afaceri cu tatal sau si incearca prin toate mijloacele sa obtina un imprumut, nu reuseste sa stranga decat o mica parte din suma necesara. Fiind refuzat chiar si de prietenul sau, blandul Ba-Dah, cel care isi sacrifica orice placere pentru a economisi banii necesari asigurarii unui viitor pentru sora sa dar si pentru Yae-Rin, Do-Hun recurge la o masura extrema: o cere de nevasta pe So-Ra si o roaga sa intervina pe langa fratele ei sa-l imprumute cu banii necesari cumpararii unei locuinte intr-o zona rezidentiala, unde urmau sa locuiasca dupa casatorie, toti trei. Numai ca, in timp ce buzele spun vorbe mieroase, ochii arunca flacari. Suspiciunea naivului Ba-Dah apare abia după ce afla ca imobilul in care credea ca se va muta nu este de vanzare si, cu atat mai putin, nu a fost cumparat de Do-Hun, care nu mai da niciun semn de viata.

Prezentarea: mi – asiacinefil

Creating Destiny (Seeking Love) – episodul 17 subtitrare in romana

Publicat: miercuri 3 decembrie 2014

creating17Kang Hae Sung afla in sfarsit ca tatal lui a fost cel care s-a jucat cu destinul sau. Cu ani in urma, el i-a trimis invitatia la nunta lui Yun Hee si tot el i-a ascuns telefonul, impiedicandu-l astfel sa vorbeasca cu ea. Nici in prezent situatia nu s-a schimbat. Fara sa-i pese prea mult de ceea ce simt altii, fara sa-si faca procese de constiinta, i-a cerut pur si simplu lui Yun Hee sa renunte la copil in schimbul unei sume de bani. Anuntul de casatorie aduce haos in familia lui Yun Hee, dandu-le viata peste cap, dar in acest fel, Hae Sung reuseste sa le protejeze pe cele doua fiinte dragi din viata lui de furia tatalui sau si de rautatea intregii lumi.
Desi blamat de familia lui Yun Hee, socotit un om detestabil, lipsit de principii si complet neserios, se dovedeste ca vina lui pentru cele intamplate in trecut a fost partiala. Iar daca se ia in considerare caracterul tatalui sau, educatia primita de la el, precum si modul mizerabil in care a fost santajat de acesta, atunci beneficiaza de serioase circumstante atenuante.

Prezentarea: cristinab – asiacinefil

The Divine Move (2014) – Jung Woo-sung, despre go şi rãzbunare

Publicat: sâmbătă 15 noiembrie 2014

The Divine Move posterCineastii coreeni nu se feresc in a pune pe ecran povesti din domenii cat mai variate, uneori total necunoscute spectatorului de rand, mai ales cel non-asiatic. Daca in urma cu multi ani, “Tazza” ne introducea (ca si celebrul serial All In) in lumea cazionurilor si a jocurilor de noroc, fiind la vremea lor succese memorabile (dovada ca in acest an s-a realizat si mult asteptatul sequel Tazza 2), de aceasta data cineastii coreeni se autodepasesc, trecand granitele unui nou joc foarte popular in Asia, go-ul.Originandu-se in China antica, undeva acum 3000 de ani, go-ul e un joc de strategie jucat de 2 persoane, cu reguli simple, insa complex ca desfasurare, asemanator cu sahul. In numeroase filme asiatice, de epoca sau moderne, i-am vazut pe chinezi jucand weiqi, pe japonezi igo sau pe coreeni baduk. Toate sunt denumirile aceluiasi joc de go. Titlul celei mai noi productii coreene dedicate acestui joc, “The Divine Move”, se refera la o mutare din acest joc, si nicidecum la artele martiale, cum s-ar putea crede la o prima vedere. Jo Bum-gu, regizorul lui “Quick”, ne propune de aceasta data altceva decat un film care la baza se doreste a fi de actiune. Actiunea e prea putin importanta si e doar un pretext imbratisand clasica tema a razbunarii din filmele coreene, jocul de go fiind instrumentul prin care este infaptuita razbunarea. Astfel, filmul e impanzit de multe scene in care se joaca go si se preiau strategii din acest joc, implementate in situatii din viata reala, productia amintand mai degraba de obsedantele The Divine move secventa 1filme ale japonezilor in genul Trick sau Kaiji. “The Divine Move” a avut aproape 28 de milioane de dolari incasari, fiind in topul primelor 10 filme coreene ale anului, la succesul sau contribuind mai ales distributia, plina de nume mari sau de staruri in ascensiune. Dupa ce anul trcut a aparut intr-un rol negativ in “Cold Eyes” (oarecum o reeditare a rolului negativ dintr-unul din filmele de la inceputul carierei, “Born to Kill”), Jung Woo-sung apare in acest an in 3 roluri total diferite, demonstrand ca e un actor complt, pregatit pentru orice fel de rol. Distributia e completata de nume mari, insa fiecare dintre acestia au un rol limitat, “The Divine Move” fiind construit dupa principiul din “The Thieves” (se formeaza un grup de escroci ce pun la cale o razbunare). Ii vom recunoaste, astfel, pe Lee Beom-soo, Ahn Sung-ki, Kim In-kwon din “Almost Che”, responsabil cu buna dispozitie, Ahn Kil-kang – mana dreapta a personajului Mi-shil din “Queen Seon-duk” sau pe Lee Si-young din Killer Toon si Poeidon, care incet isi schimba profilul rolurilor acceptate, avand deja 32 de ani impliniti. Choi Jin-hyuk apare absolut gratuit in acest film, probabil pentru a atrage categoria de public tanar in salile de cinematograf, rolul sau fiind aproape meteoric, interpretand de aceasta data un interlop periculos.

The Divine move secventa 2Tae-suk (Jung Woo-sung) e un jucator de go apreciat in lumea jocurilor de noroc, insa exista si zile in care norocul nu e de partea lui. Intr-o astfel de zi, dupa ce pierde o partida, e rugat de fratele sau sa il ghideze intr-o importanta partida de go, fara a-i dezvalui vreun amanunt. Prin ghidare se intelegea, de fapt, o pacalire a adversarului, prin instalarea unei camere de luat vederi spion indreptata spre tabla de go, si prin primirea informatiei legate de pozitia unde trebuia plasata piesa pentru a se obtine victoria. Doar ca lucrurile nu merg bine si escrocheria e depistata de oamenii adversarului sau, un periculos interlop cu afaceri in lumea jocurilor de noroc. Fratele lui Tae-suk e ucis, iar insusi Tae-suk e la un pas de a-si pierde viata, inscenandu-i-se uciderea propriului frate. Condamnat la 7 ani de inchisoare, acesta reuseste datorita abilitatii de a juca go sa obtina o permisie importanta pentru un gangster coleg de celula, care, in schimb, ii ofera tot sprijinul pentru a-si indeplini planul: razbunarea. Odata eliberat, Tae-suk isi face o echipa de escroci si pune la cale planul razbunarii, desigur, prin intermediului jocului de go.

The Divine Move secventa 3Desi filmul se centreaza pe un joc al mintii foarte popular in tarile Asiei de Rasarit, productia socheaza prin violenta sa extrema, ce a devenit deja o obisnuinta in filmele coreene. Jocul de go se aseamana in multe privinte cu viata insasi, iar culorile pieselor celor doi competitori – alb si negru – sunt parca o metafora a vietii, cu bune si cu rele. Dar dincolo de lumea jocurilor de noroc, de persoane care merg pana la a-si pierde toate economiile pentru a simti placerea de a juca cu o miza acest joc, exista viata reala. Iar filmul ia chiar foarte in serios fenomenul jocurilor de noroc, sugerand inclusiv existenta unei retele ce traficheaza copii geniali cumparati pentru a aduce profituri unor interlopi. Desigur, mult din ce prezinta acest film e o fictiune, dar un sambure de adevar intotdeauna exista cand se nasc astfel de scenarii. Metaforele si simbolurile sunt la fel de importante in acest film precum partea sa comerciala, scenele de lupta (destul de putine si scurte) si cele de tensiune. Iar pentru cei care nu se pricep la go, poate fi o interesanta provocare de a invata acest superb joc al mintii. Razbunarea este, paradoxal, doar un pretext pentru toata desfasurarea povestii, iar intr-un final e oarecum indepolinita, cu pretul sau. Din start personajul interpretat de Jung Woo-sung e un personaj din zona gri, care insala partenerii de joc, iar sfarsitul tragic al fratelui sau e o consecinta a faptului ca incearca sa traga pe sfoara pe cine nu trebuie. El are nevoie de razbunare pentru a-si regasi sensul vietii, odata iesit din inchisoare unde a fost inchis pe nedrept, insa obtinand-o tot prin metode mai putin curate nu e o razbunare cu rol moralizator, ci cel mult o eliberare a furiei de care e cuprins de ani de zile.

Tensionat si intunecat, adresandu-se in primul rand publicului asiatic cunoscator al go-ului, “The Divine Move” ramane un film captivant si pntru publicul non-asiatic, ce merita vazut in special pentru multimea de nume cunoscute de pe afis.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de lasedan si gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil. Toti termenii specifici jocului de go au fost tradusi in conformitate, intr-oo traducere unitara si corecta si sub acest aspect al continutului in sine.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil

Creating Destiny (Seeking Love) – episodul 6 subtitrare in romana

Publicat: miercuri 22 octombrie 2014

creating06In sfarsit cei doi „logodnici” ies la plimbare impreuna, iar pentru ca Sang Eun avea niste polite de platit, il pedepseste pe Yeo Jun fortandu-l sa mearga la o sesiune prelungita de shopping, facandu-l sa asiste neputincios la o „imbratisare libera”, pentru ca apoi sa-l paraseasca plecand in graba cu un taxi. Cand Sang Eun il intalneste pe Se Won, fostul ei coleg de scoala primara, se simte mai putin pierduta in imensitatea orasului si, plina de naturalete, anunta ca vrea sa se mute in apartamentul acestuia, unde considera ca se va simti mai confortabil. Familia ia foc, bunica lesina, iar singura solutie gasita in graba e sa-l forteze pe Yeo Jun sa se mute impreuna cu ea.

Prezentarea: cristinab – asiacinefil

Men’s Manual (How to Use Guys with Secret Tips) (2013) – ghidul femeii moderne în lumea bãrbaţilor, pus în practicã de Lee Si-young

Publicat: vineri 12 iulie 2013

Mens Manual poster“How to Use Guys with Secret Tips” (cu titlurile alternative “Men’s Manual” si “Male Instruction Manual”) este o comedie (mai mult sau mai putin) romantica (ramane la aprecierea fiecaruia) de moravuri, pe o tema tipic americana, rezumata perfect in titlul kilometric al filmului (“Cum sa te folosesti de tipi cu ajutorul trucurilor secrete ?”). Desi a obtinut doar 3 milioane de dolari incasari la box-office, filmul este extrem de amuzant, aducand multa buna dispozitie si zambete. In plus, la Festivalul de film Asiatic de la Udine din acest an, filmul a fost rasplatit cu premiul audientei, fiind favoritul spectatorilor. Iata ca un film care la el acasa trece neobservat ajunge sa fie apreciat de iubitorii de film asiatic din intreaga lume la un festival atat de cunoscut precum cel european amintit. In rolul principal o revedem pe simpatica Lee Si-young, care prin infatisarea si prestatia sa din film ne aminteste de “gagauta” din serialul “Wild Romance”, rol ce a prins-o extraodinar de bine si i-a si adus un pas mare inainte in cariera. Oh Jung-se, in rolul principal masculin, este omul ce aduce distractia, interpretand un actor Hallyu cu ifose. Doi actori veterani aduc plusul de experienta ce a contribuit si el la succesul filmului, e vorba de Park Young-gu (Attack the Gas Station 1 si 2, Forget Me Not) si Lee Won-jong, pe care il revedem alaturi de Lee Si-young dupa aparitia si in Wild Romance unde-l interpreta pe tatal protagonistei.

Mens Manual secventa 1Lumea filmului si a reclamelor de televiziune. Altfel spus show-biz: reflectoare, vedete, locatii, program strict, cameramani, costumieri, regizori, ajutori de regizori… Bo-na e o asistenta de regie la compania “Ryuk Productie”. A fost visul ei de-o viata sa lucreze in domeniu si, inr-o zi, sa ajunga regizor. Compania realizeaza clipuri publicitare, iar Bo-na se ocupa cu tot ce inseamna organizare, pregatire filmeri, fiind mana dreapta a regizorului Ryuk. Singura problema e ca deja face aceasta meserie de 5 ani si nu se intrevad deloc perspective pentru a avansa. Mai mult, slujba ajunge sa fie un calvar pentru ea, aceasta simtindu-se singura intr-o lume dominata de barbati. Avand mereu un hanorac tras peste cap si o freza de “gagauta”, cum i se adreseaza seful ei, Bo-na nu e in adevaratul sens al cuvantului “o femeie adevarata”, ascunzandu-si feminitatea si nefolosindu-se de ea pentru a razbi in viata de zi cu zi. Dar acest lucru e pe cale sa se schimbe dintr-o pura intamplare: participand la filmarile pentru o reclama, intr-o locatie din afara Seulului, Bo-na adoarme pe plaja si se trezeste mai apoi singura in miez de noapte pe malul marii. Uitata de colegii ei, aceasta se trezeste ramasa singura in locul unde avusese loc filmarea pentru reclama, toti ceilalti plecand de mult inapoi in capitala. Aici intalneste un vanzator ambulant de casete video pe care initial le considera pierdere de vreme. Vanzatorul se pretindea un professor cu studii in psihologie si fiza in Statele Unite, ce a scos numeroase ghiduri video pe tematici bizarre, gen “Cum sa-ti iriti angajatii ?”, “Cum sa cuceresti un barbat” etc Desi initial e sceptica, Bo-na se alege cu o multime de casete cumparate de convingatorul vanzator, iar odata ajunsa acasa incepe sa aplice sfaturile pe care le primeste de pe casetele video. Si, surprinzator, acesta incep sa si functioneze…

Mens Manual secventa 2“Men’s Manual” e o productie coreena realizata dupa reteta a numeroase productii hollywoodiene dedicate femeilor si eforturilor acestora de a razbi intr-o lume dominata de barbati. Sau mai bine zis a redescoperirii de sine, a transformarii mai intai interioare, apoi exterioare, a Ratustei cea urate intr-o femeie fatala. Totul este transpus intr-un ton amuzant, cu ironii fine si directe, analitic, uneori prea cerebral, existand riscul enervarii spectatorului cu insistarea pe anumite stereotipuri. Practic filmul nu are o poveste in sine, actiunea lui e statica si poate pe alocuri pigmentata cu clisee specifice. Totul este aproape un monolog al personajului central, Bo-na, si al ghidului ei din inregistrarile video, care ii ofera sfaturi despre ce ar trebui sa faca pentru a-si schimba viata si a invinge tirania barbatilor. Bo-na e exponentul femeilor obisnuite din societatea coreeana, ce nu au un aspect fizic care sa le avantajeze prea mult, care nu au studii in strainatate sau vreo familie bogata care sa le sustina. Aceasta isi traieste viata in umbra, fara a iesi in evidenta in vreun fel, “metafora” acestui fapt fiind hanoracul pe care si-l trage tot timpul peste parul cret si bogat, ascunzand probabil un complex de inferioritate. Bo-na nu are un prieten, e invidiata de prietenele ei pentru slujba pe care o are si care ii permite ca toata ziua sa fie in preajma cine stie carei Mens Manual secventa 3vedete si are un mare defect: se crede perfecta. Doar ca pe masura ce ajunge in posesia casetei “Cum sa te folosesti de tipi utilizand trucuri secrete ?” si afla diverse trucuri povestite de psihologul putin sarit de pe fix, apare si tentatia de a experimenta sfaturile primite. Cu fiecare zi face descoperiri senzationale, ii descopera pe barbatii din jurul sau aruncand o privire fixa, atingandu-i accidental sau recurgand la diverse alte trucruri secrete. Dar, cel mai important, ajunge sa se descopere pe sine, iar in comparatie cu asta, orice altceva e de prisos. In momentul in care ajunge sa constientizeze efectul sau devastator asupra barbatilor, intreaga lume ii ajunge la picioare, iar succesul din cariera o propulseaza la rangul de regizor de reclame si ajunge sa fie cautata pentru reclame din Statele Unite. Viata ei se schimba radical ca prin minune. Personajul principal masculin – pentru ca nu e un film dedicat in totalitate femeilor, chiar daca barbatul joaca in acest film rolul de cobai – este Seung-jae, un personaj ce si-a inceput cariera de jos si, asemeni lui Bo-na, a folosit diverse trucuri pentru a deveni remarcat, iar mai apoi o vedeta. Practic destinele celor doi sunt asemanatoare, singura diferenta fiind ca unul atinge succesul folosind trucuri pentru a razbi in lumea barbatilor, pe cand cealalta se foloseste de tactica manipularii barbatilor pentru a gasi calea spre succes. Ce ii uneste pe cei doi ramane sa descoperiti urmarind aceasta comedie savuroasa, ce ironizeaza multe din moravurile societatii contemporane nu neaparat doar coreene, mesajul filmului fiind universal valabil.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Asia Team, colaboratorii din echipa fiind: Vic, uruma44, cristinab si gligac2002.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com

Queen Seon Deok (Secretele de la Palat) – episodul 52

Publicat: duminică 26 septembrie 2010

Seon-Deok este incoronata cu mare fast regina a Shillei. Oponentii au fost zdrobiti, iar drumul pentru implinirea visului regelui Jinheung este, de acum, deschis. Lucurrile par a intra in normalitate, dupa atatia ani de lupte la Palat, cu intrigi puse la cale de Mi-shil, care puneau sub semnul intrebarii climatul necesar realizarii reformelor. Primele roade a ceea ce a semanat Deok-man in trecut incep sa apara: lucratorii pamantului carora printesa le daduse unelte faurite din metalul cu care se faceau armele aduc partea de dari la Palat, incantati de faptul ca pamantul odata sterp a devenit roditor datorita masurii printesei. Shilla debordeaza de optimism, in toate ramurile se fac reforme.
Dintre organismele nou create, insa, unul se va distinge in mod deosebit: Serviciul de Protectie. Bi-dam accepta sa devina sabia pe care regina sa o foloseasca cand doreste, cu toate ca, atunci cand inca mai era in viata, maestrul Mun-no sesizase ca el e ca o sabie fara maner: cine o atinge, risca sa se raneasca.

Prezentare realizata de cris999 – www.asiacinefil.com

Black Ransom (2010)

Publicat: luni 28 iunie 2010

„Black Ransom” este inca un film de actiune „made in Hong Kong” care a reusit sa faca cinste acestui gen practic patentat in Hong Kong. Keung Kwok-Man, regizorul peliculei, e doar la a doua experienta in aceasta calitate, dupa „Bullets and Brains” din 2007. Insa are o mare experienta in lumea filmului in special in calitate de regizor de imagine. A colaborat la principalele productii realizate in Hong Kong in ultimii ani, aflandu-se in spatele camerei de filmat a unor filme precum „I Corrupt all Cops”, „Future X Cops”, „Protege”, „Seven Swords” etc. Aceasta experienta acumulata in calitate de director de imagine e reflectata din plin in „Black Ransom”, un film de actiune incitant, plin de tensiune. Scenariul este coerent, iar filmul reuseste sa capteze de la inceput atentia dupa reteta clasica a filmelor de acest gen. In rolul principal atentia e monopolizata de Simon Yam, si poate pentru prima oara intr-un film se pot vedea cei 55 de ani ai actorului. Si nici nu e ascuns acest lucru, fiind primul rol in care apare ca un politist „obosit”, considerat „depasit” de colegii lui mai tineri, bun tocmai sa iasa la pensie. Probabil pe masura inaintarii in varsta, vor urma si alte roluri similare, intocmai cum si Jackie Chan sau Jet Li au ajuns la o varsta in care rolurile din filmele de actiune in care isi puneau in valoare vitalitatea si energia debordanta au devenit o amintire.

Cheung Mann (Simon Yam) este un detectiv experimentat, insa luat peste picior de colegii lui mai tineri din Echipa A. In momentul in care este numit un nou superintendent, Echipa B condusa de Mann primeste ca misiune anchetarea disparitiei bruste a mai multor capi ai mafiei locale, in timp ce Echipa A, formata din detectivii tineri increzuti, primesc cazul disparitiei unui mafiot local, Qing, care fusese rapit si pentru care s-a cerut o rascumparare. Mann, vulpoi batran, stabileste o conexiune intre cele doua cazuri, si ajunge la concluzia ca cineva ar rapi capi ai mafiei locale cerand rascumparari grase. Si astfel incepe o cursa contra cronometru pentru gasirea celor care se afla in spatele rapirilor, si mai ales a creierului din spatele operatiunilor.

Un bun film de actiune, cu o prestatie excelenta a lui Simon Yam. Nu trebuie uitat nici scenaristul filmului, reputatul Jing Wong, maestrul scenariilor de film din Hong Kong. Acesta are la activ 145 de scenarii de film, dintre care merita amintite „Kung Fu Mahjong”, „Color of the Loyalty”, „Operation Undercover”, „Future X Cops”, „I corrupt all cops” sau „To Live and Die in Mongkok”. „Black Ransom”, desi are mai multe povesti colaterale, nu se indeparteaza de firul principal si nici o clipa nu ai impresia ca te ratacesti prin problemele personale ale eroilor. Toate firele secundare ale povestii se unesc in scena din final si se intersecteaza cu firul principal, in prezenta tuturor personajelor (care reusesc sa scape cu viata), o scena aproape ironica. Un film ce ofera 90 de minute reconfortante si captivante, ce merita vazut.