Vineri, 15 Noiembrie, 19.00
In Another Country (2012), regie Hong Sangsoo, durata 89’
Competiție – Festival de Cannes 2012
Competiție – Ghent International Film Festival 2012
Nominalizat pentru cel mai bun actor (Jun-Sang Yu) – Grand bell Awards, South Korea 2012
Nominalizat pentru cel mai bun film – Oslo Films from the South Festival 2012Sinopsis
Filmul este o colaborare inedită între regizorul coreean Hong Sangsoo şi celebra actriţă franceză Isabelle Huppert, pe care o regăsim într-un triplu rol: trei personaje (fiecare cu istoria sa personală) toate purtând numele Anne. Într-o ţară care nu îi aparţine, Coreea de Sud, Anne a întâlnit, întâlneşte şi va întâlni pe o plajă turistică, obișnuiții locului, care o vor face să trăiască de fiecare dată o experienţă diferită, dar din ce în ce mai aproape de răspunsul spiritual pe care toate cele trei personaje interpretate de Huppert îl caută.Sambata, 16 Noiembrie, 19.00
Pieta (2012), regie Kim Ki-Duk, durata 104’
Premiul publicului pentru interpretarea feminină – Asian Film Awards 2013
Premiul pentru cel mai bun film, secțiunea Directors’ Week Award – Fantasporto 2013
Nominalizat pentru regie, cel mai bun film și cea mai buna actriță – Baek Sang Art Awads 2013
Premiul juriului pentru interpretarea feminina – Asia Pacific Screen Awards 2012
Premiul pentru cel mai bun film – Blue Dragon Awards 2012
Premiul pentru regie și nominalizat la cel mai bun film – Dubai International Film festival 2012
Premiul pentru interpretarea feminina și Premiul Juriului – Grand Bell Awards, South Korea 2012
Premiul pentru cel mai bun film străin – Satellite Awards 2012
Premiul pentru cel mai bun film – Venice Film Festival 2012Sinopsis
Filmul spune povestea unui bărbat care lucreză ca recuperator pentru o companie de împrumut financiar, amenințându-i brutal pe cei creditati, pentru rambursare. Reunit pe neaşteptate cu mama sa, care îl abandonase la naştere, cruzimea protagonistului cedează în fața afecțiunii materne și acesta renunță la slujbă. Totuşi, faptele sale violente nu rămân fără consecinţe: în mijlocul momentelor de apropiere și fericire cu mama, aceasta este răpită. Presupunând că făptaşul este una dintre victimele lui din trecut, el porneşte pe urma tuturor oamenilor pe care i-a vătămat. În cele din urmă, bărbatul găseşte ce căuta, dar află că uneori este mai bine ca unele secrete să rămână nedescoperite.
Duminica, 17 Noiembrie, 18.00
The Weight (2012), regie Jeon Kyu-hwan, 107’
Premiul Special in secțiunea Orient Express – Fantasporto 2013
Nominalizat la cel mai bun film – Deauville Asian Film Festival 2013
Premiul Queer Lion – Venice Film Festival 2012
Premiul pentru regie – International Film Festival of India 2012 & Tallin Black Nights Film Festival
Sinopsis
Jung este un orfan care lucrează la morgă. Cultivând o mare pasiune și dedicație pentru munca sa deloc simplă, Jung duce în același timp o luptă continuă cu tuberculoza si artrita, boli de care suferă. Doza mare de medicamente pe care trebuie să și-o administreze zilnic, combinată cu pasiunea față de job, îi transformă viața într-un amalgam de evenimente la granița dintre realitate și ficțiune.
FESTIVALURI
De la Veneţia la Bucureşti: “The Weight” de Jeon Kyu-hwan, în premieră în cadrul Zilelor Filmului Coreean
![The Weight_[6]](https://www.asiacinefil.com/wp-content/uploads/2013/11/The-Weight_6.jpg)
Unul dintre cele mai controversate filme prezentate în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia din 2012, “The Weight” de Jeon Kyu-hwan, va fi prezentat la Bucureşti, în cadrul Zilelor Filmului Corean.
Câştigătorul Premiului Queer Lion este realizat de Jeon Kyu-hwan, unul dintre regizorii coreeni ce promit să influenţeze cinematografia asiatică. Cineastul surprinde nu doar prin ceea ce crează pe marele ecran, ci şi prin faptul că nu are nici un fel de studii de profil şi realizează totul dintr-un instinct artistic ce i-a adus, de-a lungul timpului, premii internaţionale la festivaluri precum cel de la San Sebastian, Berlin, Geneva sau New York.
Anesteziant prin subiect şi realizare, “The Weight” îl are ca protagonist pe Jung, antrepenor de pompe funebre, dependent de medicamente din cauza artritei severe şi pasionat de meseria sa. Îngrijirea cadavrelor înaintea ritualilor funerare este un lucru nobil şi frumos pentru Jung. El este ultima persoană în viaţă care are grijă în linişte de cei morţi. Pentru el, viaţa la morgă devine un amalgam de evenimente la granița dintre realitate şi fantezie, iar cadavrele sunt modele şi prieteni pentru picturile sale, singura lui plăcere în viaţă.
Născut cu un gheb şi lăsat la orfelinat, singura familie a lui Jung este un frate vitreg, care a ![The Weight_[3]](https://www.asiacinefil.com/wp-content/uploads/2013/11/The-Weight_3.jpg)
dorit întotdeauna să devină femeie, fiind dezgustat de propriul său corp masculin. Deși Jung simte afecţiune şi simpatie pentru fratele vitreg, se simte deopotrivă împovărat de greutatea vieţii, care devine mai apasatoare lângă fratele său.
Într-o relaţie de dragoste şi ură cu fratele vitreg şi sub greutatea vieţii şi a morţii purtată de către cadavrele sale, cu care el se confruntă în fiecare zi, Jung îndură durere şi sete, precum o cămilă care traversează pustiul în tăcere. Calm, el pregăteşte cel mai mare şi ultimul cadou pentru fratele său.
Zilele Filmului Coreean vor avea loc la București în perioada 15-17 noiembrie, la Cinema Elvira Popescu. Evenimentul este organizat la Bucureşti de Ambasada Coreei în România, în colaborare cu Centrul Cultural Coreean Budapesta, cu sprijinul Samsung şi Daewoo Mangalia Heavy Industries.
Parteneri media: Digi24, Radio România Cultural, Zile și Nopți, Ring, Sub25.ro, postmodern.ro, Ziarul Metropolis, modernism.ro, orasulm.eu, filmreporter.ro, cinefan.ro, coopertativaurbana.ro, veiozaarte.ro, alternativ.ro, gingergroup.ro, Vice, studentie.ro., La Un Ceai
Recital actoricesc Isabelle Huppert în cadrul Zilelor Filmului Coreean
În perioada 15-17 noiembrie, Cinema Elvira Popescu va găzdui Zilele Filmului Coreean. Proiecțiile vor debuta cu prezentarea în premieră în România a filmului „In Another Country” în regia lui Hong Sang-soo și având-o în rolul principal pe celebra Isabelle Huppert.
Organizat de Ambasada Republicii Coreea, evenimentul aduce la Bucureşti câteva dintre cele mai interesante filme coreene de artă ale anului 2012, titluri premiate la festivaluri internaţionale de prestigiu, precum Cannes sau Veneţia.
Prezent în Competiția festivalului de la Cannes, în 2012, filmul lui Sang-soo Hong, “Da-reun na-ra-e-seo / In another country” este o colaborare inedită între regizorul coreean şi celebra actriţă franceză Isabelle Huppert, pe care o regăsim într-un triplu rol: trei personaje (fiecare cu istoria sa personală) întâlnesc în acelaşi loc, aceeași oameni, dar nu cu aceeași încărcătură emoțională și nici cu aceleași implicații. Într-o ţară care nu îi aparţine, Coreea de Sud, Anne a întâlnit, întâlneşte şi va întâlni pe o plajă turistică, obișnuiții locului, care o vor face să trăiască de fiecare dată o experienţă diferită, dar din ce în ce mai aproape de răspunsul spiritual pe care toate cele trei personaje interpretate de Huppert îl caută.
Timp de trei zile, publicul bucureştean va avea ocazia unică de a viziona în cinema filme coreene de artă, greu accesibile în afara festivalurilor internaţionale de film. Biletele vor fi disponibile la casieria cinematografului Elvira Popescu.
Zilele Filmului Coreean sunt organizate la Bucureşti de Ambasada Coreei în România, cu sprijinul Samsung şi Daewoo Mangalia Heavy Industries.
Berlinale 2010 – prezenţele asiatice la a 60-a ediţie (partea a 2-a)
De remarcat, in acest an, absenta din competitia de la Berlinale a filmelor coreene, a carei industrie cinematografica a fost inghitita in ultimii ani de o criza profunda cauzata de superproductie si bugete umflate. Totusi, 2009 a reprezentat pentru Coreea un an mai bun sub aspect cinematografic, fata de dezastrul din 2008 (113 filme) realizandu-se 138 de filme. Cu toate acestea, Coreea este prezenta la Berlin, insa in afara competitiei. „I’m in Trouble” sau „Our Fantastic 21-st Century”, dar si alte filme coreene care au avut premiera la PIFF (Festivalul International de film de la Pusan) au fost invitate la Berlin. „I’m in Trouble” are de-a face cu temele conventionale ale iubirii si romantismului, fiind inspirat din experientele personale ale regizorului. In schimb, „Our Fantastic 21-st Century” e un portret trist al celor din generatia de 20-30 de ani – asa numita „generatie de 880.000 woni” in Coreea.
In acest an, la competitia pentru marele premiu participa 26 de filme, intre care si filme din Japonia sau China. „Caterpillar”, „Otouto”, „The Simple Noodle Story” sau filmului lui Wang Quan’an prezentat in debutul festivalului – Tuan Yuan – , sunt filmele asiatice care spera la marele premiu Ursul de Aur.
„Catterpillar” este regizat de Koji Wakamatsu, fiind inspirat din romanul lui Edogawa Rampo. Filmul spune povestea locotenentului Kurokawa, care se intoarce acasa cu medalii de pe front, insa fara maini si picioare, pe care le-a pierdut in lupta in China. Toate sperantele acestuia se indreapta spre Shigeko, sotia sa, care trebuie sa onoreze Imperiul si tara dand un exemplu tuturor indeplinindu-si datoria si avand grija de „bunul soldat”… Filmul va avea, la Berlin, premiera mondiala. Un film la fel de asteptat (deoarece s-a vorbit mult de acesta inca dinainte de a se filma) este „Otouto” („About Her Brother”), cel de-al 81-lea film din cariera stralucita a lui Yoji Yamada. Este vorba de povestea unui frate si a unei surori care se reunesc dup ace se afla ca fratele are o boala in stadiul terminal. Filmul a fost déjà lansat in Japonia (30 ianuarie), fiind prezentat la Berlin in incheierea festivalului, pe 21 februarie.
China este reprezentata prin filmul lui Zhang Yimou („Curse of the Golden Flower”, „House of Flying Daggers”), „The Simple Noodle Story”, lansat déjà in China si Hong Kong in decembrie 2009. Este vorba de un remake dupa prima productie a fratilor Coen, „Blood Simple”. Filmul urmareste viata proprietarului unui restaurant de galuste chinezesc, ce planuieste sa-si omoare nevasta infidela. In deschiderea festivalului, „Apart Together” al lui Wang Quan’an a avut o primire buna din partea spectatorilor si criticilor. Filmul spune povestea unei mari iubiri, pe fondul tragediei unei natiuni divizate: un soldat care a zburat din Shanghai in Taiwan in 1949 isi intalneste iubirea vietii sale decenii mai tarziu cand, ca om batran, se intoarce in Shanghai.
Nu in ultimul rand, India are si ea reprezentantii ei la Berlin. „Peepli Live”, produs de Aamir Khan, va fi prezentat in cadrul sectiunii „Berlinale Special”. „Just Another Love Story”, „The Man beyond the Bridge”, „The Well” si „Road Movie” sunt alte filme indiene ce sunt proiectate in aceste zile la Berlin. Dar filmul vedeta este mult asteptatul „My Name is Khan”, care e prezentat in afara competitiei. Acesta a fost proiectat mai intai pentru presa, apoi la premiera lui, pe12 februarie. Shah Rukh Khan a fost si el prezent la eveniment, calcand pe covorul rosu al vedetelor si organizand o conferinta de presa la care au putut participa doar jurnalistii acreditati.
O editie a 60-a dominata, asadar, de filmul asiatic. Cum nu se putea altcumva, din juriul Festivalului (al carui presedinte este cunoscutul Werner Herzog) face parte si actrita chineza Yu Nan, elogiata in tara ei natala ca „regina filmului artistic”, castigatoare a Ursului de Aur pentru rolul din „Tuya’s Marriage” si a premiului pentru interpretare la Festivalul de la Chicago, in 2008. In ultimul deceniu, 4 filme asiatice au castigat trofeul suprem; sunt mari sanse ca si in acest an, un film asiatic sa plece acasa cu Ursul de Aur. Ramane de vazut care va fi si parerea juriului in aceasta privinta.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Berlinalele 2010 au ridicat cortina. Asia este noua reginã a celei de-a 60-a ediţii ! (partea 1)
In aceasta seara se ridica cortina la Berlin, si cea de-a 60-a editie a Festivalului International de film isi va deschide portile catre cinefilii din lumea intreaga. Festivalul, care se va desfasura intre 11 si 21 februarie 2010, are filmul asiatic ca principala vedeta a lui. Berlinalele mereu s-au aflat in prima linie a festivalurilor international de film, iar filmul asiatic de peste 2 decenii reprezinta mai mult decat o prezenta simbolica in cadrul sau. In 1988, „Red Shorgum” a lui Zhang Yimou a castigat Ursul de Aur, iar istoria a consemnat un pas important al cinematografiei chineze si al deschiderii acesteia catre lume. Acest succes a incurajat si alte tari asiatice sa participe in competitie, iar de la an la an tot mai multe productii din Extremul Orient au ajuns sa acapareze festivalul. Directorul festivalului, Dieter Kosslick, declara recent ca „Festivalul de Film de la Berlin a trimis un semnal de dialog intre cineastii occidentali si cei asiatici”. Cunoscut, la un moment dat, pentru interesul manifestat fata de cinematografia est-europeana, interesul Berlinalelor pentru filmul asiatic a crescut dupa ce prabusirea comunismului in Estul Europei a dus la colapsul industriilor de film din aceasta zona a lumii.
In 1993, pe atunci necunoscutul regizor taiwanez Ang Lee castiga Ursul de Aur pentru cea de-a doua productie importanta a carierei sale, „The Wedding Banquet”, un film despre un barbat taiwanez gay care se insoara cu o femeie chineza pentru a-si linisti parintii si pentru a-i face rost viitoarei sotii de o viza pentru Statele Unite. De atunci, in ultimul deceniu, mai multe filme asiatice au fost invitate sa participe in competitie, pe langa cele invitate in afara competitiei. In acest an, regizorii asiatici au dobandit o pozitie proeminenta la Berlinale. In semn de respect pentru filmul asiatic, in aceasta seara, festivalul se va deschide cu proiectia filmului „Tuan Yuan” (Apart Together) a regizorului chinez Wang Quan. Maestrul cineast japonez Yoji Yamada va inchide festivalul cu filmul sau „Otouto” („About Her Brother). Un alt nume greu revine la Berlin cu cea mai noua productie a lui, „AWoman, A Gun and a Noodle Shop”; e vorba de Zhang Yimou, ajuns la 59 de ani. Dar editia din acest an acorda atentie si celei de-a doua industrii de film a lumii, Bollywood, care va fi reprezentata de mult asteptata productie „My Name is Khan”, o poveste de dragoste plasata in America post 9/11 septembrie. Superstarul Indian Shah Rukh Khan va fi si el present la Berlin in aceste zile, ca si regizorul filmului, Karan Johar, unul din cei mai de succes regizori indieni ai tinerei generatii.
Pe lista de invitati din acest an se afla doar nume mari. Dupa Shah Rukh Khan, un alt invitat de marca este starul filmelor de actiune din Hong Kong, Jackie Chan, al carui nou film – „Little Big Soldier” regizat de Ding Sheng va avea premiera europeana in aceste zile. Istoria ultimelor 2 decenii arata ca filmele produse in Hong Kong spre exemplu au reusit sa-si depaseasca conditia si limitele, cucerind publicul din afara Chinatown-ului. Reversul medaliei a fost orientarea Hollywoodului spre Orient, in care a gasit surse de inspiratie pentru remake-uri mai mult sau mai putin reusite, dar si noi talente in materie de actori, regizori, oameni din industria filmului in ansamblul ei. In afara pirateriei, cineastii asiatici recunosc ca cea mai mare provocare este sa castige recunoasterea talentului lor de catre cinefililor din intreaga lume.
Problema filmelor asiatice castigatoare la festivalurile international este lipsa succesului la box-office. In timp ce „Tuya’s Marriage” a lui Wang Quan a obtinut elogiile criticilor de film ai festivalului si Ursul de Aur in 2007, povestea filmului nu a reusit sa genereze prea multa framantare la nivelul box-office-ului international. Pe de alta parte, in felul lor propriu, filmele lui Wang Quan si Zhang Yimou marcheaza si dezvoltarea filmului chinezesc din ultimele 2 decade, ca si diferentele intre modalitatea moderna de realizare a filmelor in China si celelalte case de productii asiatice (Hong Kong, Taiwan, Japonia si India). Cel putin la nivelul festivalurilor international de film, anumite tari din Asia de Sud-Est precum Singapore, Filipine, Thailanda sau Malaezia, care au ajuns si ele in era revolutiei digitale, incep sa castige premii sis a detroneze suprematia Chinei. Iar in China regizorii mai intampina si problema cenzurii, filmele care nu se supun politicii oficiale sau standardelor morale impuse fiind supuse cenzurarii. Astfel de ingradiri nu fac decat sa franeze exprimarea libera a unor idei, lucru care este foarte simplu in alte tari nou aparute in peisaj, unde situatia politica este diferita (cand ar putea un film al noncomformistului Brillante Mendoza sa fie difuzat fara problem in China ?)
VA URMA
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Festivalul Internaţional de Film Chungmuro din Seul la a treia ediţie
Cea de-a treia editie a festivalului international de film Chungmuro din Seul se apropie de sfarsit. Acesta a debutat in 24 august, si se va incheia pe 1 septembrie, filmele ruland in mai multe cinematografe din Seul, inclusiv in Chungmuro, zona situata in centrul Seulului si considerata o Mecca a filmului autohton. Editia din acest an se desfasoara sub motto-ul „Ieri, in prezent si pentru totdeauna”, urmarind sa reflecte prezentul si viitorul industriei de film prin intermediul prezentarii catorva din cele mai noi si mai senzationale filme inspirate din clasici.
In cursul festivalului sunt prezentate 214 filme din 40 de tari, clasificate in 3 categorii principale care vor fi premiate. Filmul de deschidere al festivalului a fost „New York I Love You”, o colectie de 11 povestiri romantice scurte regizate de 4 regizori, intre care celebra actrita de la Hollywood Natalie Portman. Filmul, care prezinta mai multe aspecte ale vietii amoroase a diverse persoane din metropola americana a avut ca acest prilej si premiera in Asia. Un alt film care a atras atentia a fost „Katalin Varga” a regizorului Peter Strickland, despre calatoria unei mame si a fiului acestuia in cautarea tatalui. Filmul, care face o descriere detaliata a sensibilitatii femeii, a castigat Marele Premiu la categoria „Talent Nou” la Festivalul International de Film de la Copenhaga din acest an, primind elogii la scena deschisa la Venetia si Berlin.
Cei care prefera imagini sofisticate pot incerca „Easy Virtue”, o adaptare dupa o piesa de teatru omonima, filmul fiind regizat de Stephen Elliott. „Easy Virtue” portretizeaza declinul elitei la inceputul secolului XX prin zugravirea povestii socante de iubire dintre un tata si fiica lui vitrega. Comedia e si ea prezenta la Chungmuro prin productia „LOL (Laughing out Loud)”, regizata de Lisa Azuelos, avand-o pe Sophie Marceau in rolul principal. Filmul graviteaza in jurul unei fiice absorbite de lumea telefoanelor mobile, a sms-urilor, a internetului si prietenilor, si a mamei acesteia, care simte un gol sub aspectul apartenentei la o alta generatie, incompatibila cu lumea fiicei sale. Cei care nu au uitat comedia neagra „American Beauty” (1999), ce satiriza clasa de mijloc americana, au sansa de a urmari la festival „Towelhead” regizat de Alan Ball. Din perspectiva protagonistei, o fetita de 13 ani pe nume Jasira, nascuta dintr-un tata conservator libanez si o mama Americana, filmul reflecta povestea maturizarii, devierii si reconcilierii respectivei familii, avand un sfarsit emotionant.
„Sex, Party and Lies” imbina pasiunea cu salbaticia, prezentand cam tot ce caracterizeaza lumea gerenatiei tinere din zilele noastre: dragoste, prietenie, viata de noapte in cluburi, sex, honosexualitate, ratacire si criza de identitate. Anul trecut, acest film spaniol a dominat o buna vreme box-office-ul din Spania. Iubitorii de film asiatic se pot bucura de productia regizata de Danny Pang, „Seven 2 One-Play Big”, care a avut si premiera mondiala la acest festival. Acesta descrie legaturile complicate intre 7 oameni care ajung, printr-o coincidenta, sa fie prinsi intr-un jaf intr-un magazin universal. Tot despre un grup de hoti este si productia pentru copii „The Three Robbers” a germanului Hayo Freitag, in timp ce productiile americane nu putea nici ele lipsi din cadrul festivalului. „Spread”, o drama erotica a lui David Mackenzie si „Hallowwen 2”, un thriller extreme al lui Rob Zombie au reprezentat Hollywoodul la festival.
Filmele aflate in competitie concureaza in cadrul sectiunii Opus Cinema. Din juriul de 9 personalitati fac parte profesorul de film Daniel Serceau din Paris, regizorul italian Pascal Toneguzzo, regizorul coreean Lee Myeong-se si actrita Moon So-Ri (Kiha din „The Great King”). O sectiune speciala este dedicata farmecului actritei Marilyn Monroe si actorului Shin Seong-il (sectiunea Cine Retro). Sectiunea Cine Asia ofera posibilitatea unei retrospective dedicata filmului de actiune asiatic, in timp ce sectiunea All That Cinema prezinta filme rare din Republica Ceha si America Latina. In paralel, comitetul de organizare al festivalului Chungmuro a pus la cale cateva evenimente in aer liber, inclusiv 2 zile de discutii libere cu regizori autohtoni de film si actori coreeni celebri, in satul Namsan Hanok, in 27 si 28 august. Ieri a avut loc si un concert rock in aer liber, iar astazi si maine vor avea loc proiectii gratuite in aer liber pentru toata familia.
Un festival organizat cu profesionalism, care a reusit sa depaseasca problemele financiare care au pus sub semnul intrebarii insasi desfasurarea lui, si care tinde sa devina, pe masura trecerii timpului, cel mai important festival de film din Coreea (deocamdata este cel mai important festival international de film organizat in Coreea).
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Chungmuro – festivalul de film de suflet al Coreei
Odata, Seulul a fost capitala industriei de film coreene. In timp, undeva, si-a pierdut acest statut, ajungand in umbra unor festivaluri devenite vedete, precum cele de la Busan, Jeonju si Bucheon. Dar acum 3 ani, din dorinta de a recuceri o parte din stralucirea cinematografica de altadata, un nou festival de film a fost lansat in Seul. Acesta a fost numit dupa zona in care a luat nastere cinematografia coreeana, Chungmuro. Festivalul International de Film Chungmuro din Seul (CHIFFS), care a debutat in 2007, va reveni in prim plan in acest an, organizand cea de-a treia sa editie. Dar organizarea editiei din acest an nu a fost un lucru usor. „A fost extrem de greu sa pregatim evenimentul din acest an si, sa fiu sincer, lucrurile au devenit serioase brusc„, a spus Lee Deok-hwa, un actor coreean veteran, care de anul trecut este directorul festivalului.
Intr-un moment emotionant, acesta a vorbit cu lacrimi in ochi despre provocarile pe care el si echipa organizatoare a trebuit sa le infrunte. „In particular, a fost foarte greu sa gasim sustinere financiara, datorita istoriei relativ scurte a festivalului, dar si sa reusim sa convingem actori sa participe la eveniment„, a spus Lee (foto). „S-a vorbit la un moment dat chiar de anularea festivalului. Toate acestea fac parte din procesul devenirii acestui festival intr-unul international important„.
In acest an, festivalul se va desfasura pe durata a 9 zile, in intervalul 24 august-1 septembrie, avand un program diversificat cuprinzand 214 filme din 34 de tari. Filmul care va deschide festivalul este „New York, I Love You”, o colectie de 11 scurt-metraje plasate in New York, in care joaca actori renumiti la nivel international precum Shia LaBeouf, Natalie Portman si Ethan Hawke. Portman, de altfel, a scris si regizat segmentul de film care ii poarta numele. Filmul a avut premiera la Festivalul International de Film de la Toronto in 2008.
Festivalul coreean de film va cuprinde mai multe sectiuni. In sectiunea competitiei, „Chungmuro Opus”, se vor acorda 5 premii unui numar de 5 filme alese castigatoare de juriul festivalului format din 9 persoane, intre care se vor afla si regizorul coreean Lee Myeong-se sau criticul francez de film Daniel Serceau. In acest an, o sectiune noua in cadrul festivalului va fi dedicata scurt-metrajelor studentesti, ce urmaresc promovarea acestui gen de filme si oferirea ocaziei tinerilor cineasti de a-si arata rezultatul muncii lor. In sectiunea „All That Cinema”, publicul va fi invitat sa vizioneze filme populare in alte tari dar care nu au fost proiectate in cinematografele coreene, fiind vorba in principal de filme de arta, nu comerciale. Nu in ultimul rand, festivalul va avea o sectiune cu doua retrospective. Una va fi dedicata actorului Shin Sung-il, un popular star ar filmului coreean din anii ’60-’70, supranumit „James Dean” al Coreei. Cealalta retrospectiva arunca o privire asupra carierei cinematografice a actritei Marilyn Monroe. Filmului asiatic de actiune din anii 1990 pana in 2000 ii va fi dedicate sectiunea Cine Asia, in timp ce filme rare de arta din Cehia si America Latina vor fi prezentate in cadrul sectiunii Cine Forum.
Chungmuro este mai mult decat numele unei strazi din centrul Seulului; este, de fapt, de o veritabila icoana a cinematografiei coreene. Aici s-au nascut si s-au intersectat generatii de actori care au scris istoria filmului coreean. Cum poetii de pe vremuri spuneau, Chungmuro e un adevarat pastrator de povesti personale. Editia din acest an a festivalului se estimeaza ca va aduce aproximativ 1,2 milioane de spectatori din Seul. Premiile vor include trofee special create prin intermediul Swarovski si Tiffany, iar valoarea premiilor se ridica la 200.000 de dolari. Un festival cochet, care incearca sa devina, in timp, festivalul de film numarul 1 al Coreei. Doar timpul va hotari acest lucru.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
TIFF 2009 şi plăcuta surpriză a prezenţelor asiatice
In intervalul 29 mai – 7 iunie 2009, la Cluj-Napoca se desfasoara cea de-a 8-a editie a Festivalului International de Film Transilvania. Lume multa si buna a fost prezenta la deschiderea festivalului, a carei invitata speciala este, in acest an, actrita Claudia Cardinale. Dincolo de frumusetea acestor zile de sarbatoare pentru Cluj, cand un adevarat regal de filme de calitate (peste 100 de proiectii) delecteaza adevaratii cinefili, nu putea trece neobservata prezenta, cu acest prilej, si a catorva productii asiatice de succes, mai mult sau mai putin comerciale, in cadrul proiectiilor zilnice. In fapt, cam tot ceea ce Romania a cumparat la targurile internationale de film cu ocazia festivalurilor de la Berlin sau Cannes, de pe piata asiatica, a fost prezentat la TIFF.
Singurul film asiatic aflat in competitie este o coproductie Sri Lanka /Italia /Germania regizata de Uberto Pasolini (nu are nici o legatura cu renumitul Pier Paolo Pasolini, insa e nepotul lui Luchino Visconti). „Machan”, caci despre acest film este vorba, a fost premiat cu „Label Europa Cinemas” le Festivalul de film de la Venetia de anul trecut si este inspirat dintr-un caz real petrecut in 2004, cand cei 23 de jucatori ai echipei nationale de handbal a statului asiatic Sri Lanka vin in Germania si se fac nevazuti, devenind emigranti clandestini. In realitate, in Sri Lanka nici nu exista federatie de handbal, unde acest sport este o mare necunoscuta. „Machan” este o comedie de situatii cu accente dramatice, care a facut deliciul publicului, care a izbucnit in aplauze prelungite chiar in timpul proiectiei. Astazi, cu o zi inainte de incheierea festivalului, „Machan” a fost votat de spectatori drept filmul cel mai bun prezentat la TIFF. Pana acum, insa, optiunea juriului este clara: „Politist, adjectiv” recent premiat la Cannes ramane favorit la marele premiu al festivalului.
In afara festivalului au mai fost prezentate si alte productii asiatice. 2 productii thailandeze care au facut senzatie in lumea intreaga au ajuns si in cinematografele din Romania, chiar si cu aceasta ocazie, a unui festival. Este vorba de „Chocolat”, „o capodopera exploziva intr-ale artelor martiale” a carei protagonista e „Jija”Yanin, in rolul unei tinere autiste care creste cu o dieta bazata exclusiv pe ciocolata si filme cu Bruce Lee, si „Queens of Langkasuka” (imagine), unul din cele mai costisitoare filme istorice thailandeze facute vreodata, cosiderat de organizatorii festivalului „o spectaculoasa replica la Piratii din Caraibe”.
Asia a mai fost reprezentata de filmul „The Damned Rain”, o productie indiana inspirata din evenimente reale petrecute in India anilor ’90, care a fost zguduita de o serie de cazuri de sinucideri comise de fermieri, in diverse provincii indiene. Filmul iranian „About Elly”, premiat cu Ursul de Argint pentru Cea mai buna regie la Festivalul International de Film de la Berlin a fost una din peliculele a carei proiectie a fost foarte asteptata de fanii sectiunii Supernova a festivalului, care aduce an de an cele mai premiate filme in programul TIFF. „About Elly” spune povestea unui tanar recent intors din Germania care e luat pe sus de amicii lui, fosti colegi de facultate, intr-o excursie de cateva zile la Marea Caspica, pentru a-i face „lipeala” cu Elly. Dar in ziua urmatoare, in urma unui incident, Elly dispare.
Un alt film iranian propus spre vizionare publicului roman a fost „Shirin”, al reputatului Abbas Kiarostami. Este vorba de o pasionanta poveste de iubire spusa de un poet iranian din secolul al XII-lea, Nezami, si de insasi Shirin, eroina lui Nezami, a carei poveste a devenit un adevarat mit in Persia (se spune ca eroina s-ar fi indragostit de Khoshrau, „regele regilor”, vazandu-l pe acesta doar in portrete desenate). Filmul lui Kiarostami e un inedit experiment cinematografic, in care publicul este atat subiect cat si obiect, fiind departe de o productie comerciala.
Extremul Orient a fost reprezentat la TIFF de 3 productii care spun aproape totul despre cinematografia contemporana din aceasta zona a lumii. Inflorirea filmului coreean este reflectata de o productie comerciala care anul trecut a starnit admiratia criticilor si tuturor oamenilor de film din Coreea si nu numai, „The Chaser”, un film care cu un buget modest a reusit sa dea lovitura la box-office-ul de anul trecut. A doua prezenta coreeana la TIFF, de aceasta data o alegere inspirata a organizatorilor, a fost productia „Treeless Mountain”, castigatoare la Pusan, anul trecut, si a premiului juriului de la Berlin din acest an. Este vorba de o poveste simpla a unei fetite de 6 ani si a calatoriei sale catre o maturizare prematura. In sfarsit, poate cea mai inspirata alegere in materie de film asiatic adus in fata spectatorilor romani a fost productia japoneza „Tokyo Sonata” a cunoscutului Kiyoshi Kurosawa. Este vorba de un excelent tablou al familiei obisnuite dintr-o societate capitalista contemporana, rasplatit cu Marele Premiu al Juriului sectiunii „Un Certain Regard” la Festivalul de la Cannes din 2008 si cu trofeele pentru Cel mai bun film si Cel mai bun scenariu la Premiile Academiei Asiatice de Film din 2008.
Cu bune si cu rele, cu plusuri si cu minusuri, cochetul festival de film international organizat in inima Transilvaniei se incheie maine. In materie de filme asiatice, selectia a fost destul de buna, insa se vede treaba ca Romania ramane undeva la capatul listei festivalurilor de film internationale sub aspectul alegerii celor mai reprezentative filme asiatice ale momentului. Daca filmul lui Corneliu Porumboiu a ajuns direct de la Cannes, cu tot cu premiu, si a putut fi prezentat fanilor filmului de la noi, sub aspectul filmelor prezentate in afara concursului multe productii sunt din 2008 sau chiar mai vechi. Filme asiatice asteptate cu sufletul la gura in intrega lume, precum „Thirst”, „Mother”, „Departures” sau „Love Exposure” nici macar nu au intrat in atentia distribuitorilor romani, pentru care TIFF reprezenta ocazia ideala de a le promova. Probabil le vom vedea anul viitor, la editia a 9-a a Festivalului. Asta daca nu cumva recesiunea se va prelungi, iar unul dintre cinematografele simbol ale Clujului, „Republica”, nu se va inchide (asta apropo de una din temele care au insotit promovarea imaginii festivalului pe pagina web a TIFF2009, https://www.tiff.ro). Probabil maine vom vedea la stiri un interviu cu deja cunoscutul castigator al festivalului, si ne vom mandri ce frumos este sa fii roman. Pacat ca nu exista oameni potenti financiar care sa transforme TIFF sau orice alt festival organizat in Romania intr-unul de top 30 in lume; concurenta reala sau filmele de ultima ora le poti vedea doar in strainatate sau descarcandu-le de pe internet. A cui este vina pentru aceasta situatie ? Poate a noastra, pentru ca suntem romani. Oricum, felicitari organizatorilor TIFF 2009 si sa speram ca la anul festivalul macar va mai exista, pentru ca si alte productii asiatice (si nu numai) sa ajunga la publicul din Romania.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Festivalul de la Cannes s-a încheiat, Asia şi-a luat partea ei de premii
Ecourile celei de-a 62-a editii a festivalului de film de la Cannes nu s-au stins, inca, in Asia, unde presa nu mai conteneste cu elogiile la adresa castigatorilor. A trecut o saptamana de cand juriul de la Cannes, prezidat de Isabelle Huppert, a anuntat castigatorii, cu ocazia ceremoniei de inchidere a festivalului. Asia a fost, dupa Europa, continentul cu cei mai multi laureati. Cel mai bun regizor a fost desemnat Brillante Mendoza pentru filmul „Kinatay”; premiul juriului a fost acordat filmului regizat de coreeanul Park Chan-Wook, „Thirst”. Premiul pentru cel mai bun scenariu a revenit lui Mei Feng pentru scenariul filmului lui Lou Ye, „Spring Fever” (China). Iranianul Bahman Ghobadi a castigat cu filmul sau „No One Knows About Persian Cats” premiul special „Un Certain Regard”. In sfarsit, in privinta premiilor „Cinefondation” acordat pentru sustinerea tinerilor cineasti aflati la inceput de drum, Song Fang (China) a castigat cel de-al doilea astfel de premiu pentru filmul „Goodbye”, iar cel de-al treilea premiu a revenit coreeanului Jo Sung-hee pentru „Don’t Step out of the House”.
Prin filmul „Thirst”, Chan-wook Park castiga pentru a doua oara in cariera un premiu la Cannes (prima oara cu „Old Boy” in 2004), si pentru a treia oara un premiu international la un festival de film (in 2007, „I’a a Cyborg, but that’s ok”a castigat premiul Alfred Bauesr la Berlin). „Thirst” a fost si cel de-al patrulea film coreean premiat de-a lungul timpului la Cannes, dupa „Strokes of Fire” (2002), „Old Boy” (2004) si „Secret Sunshine” (2007). In discursul scurt tinut pe scena festivalului, in momentul inmanarii premiului, Park a tinut sa sublinieze ca pentru el, placerea de a crea este motorul care il impulsoneaza sa faca filme, adaugand ca vrea sa impartaseasca onoarea acestui premiu cu prietenul sau apropiat si colegul sau, Song Kang-ho, care a jucat in acest film rolul preotului catolic: „A face un film e o bucurie sincera de la inceput pana la sfarsit, iar ultima etapa a acestei bucurii este sa fii prezent la festivalul de film de la Cannes”. In Coreea, „Thirst” a strans peste 2,1 milioane spectatori in salile de cinematograf in mai putin de o luna, de la premiera sa din 30 aprilie. Este de asteptat ca acest success international de rasunet sa creasca numarul spectatorilor din cinematografe la acest film.
Filmul lui Bong Joon-ho, „Mother”, care a intrat in competitie la sectiunea „Un Certain Regard”, a plecat cu mainile goale de la festival, in ciuda aprecierilor criticilor si a spectatorilor. Aceasta poate spune mult despre performanta realizata de Corneliu Porumboiu, care a castigat premiul juriului la aceeasi sectiune unde a concurat „Mother”, Bong Joon-ho fiind un regizor coreean de talie mondiala, dupa succesul lui „The Host”. Cat priveste premiul castigat de filipinezul Brillante Mendoza pentru cea mai buna regie, parerile criticilor sunt impartite. Multa lume si o parte a criticilor considera ca filmul lui, „Kinatay” („Macelarita”), este o productie mai mult decat modesta, plina de scene sadice si de prost gust (o drama despre un barbat care violeaza, ucide si cioparteste o tanara prostituata filipineza). „New York Times” il considera un film „socant”, in timp ce „The Star” relateaza despre reactia salii la aflarea castigatorului: „Multi dintre castigatorii din seara trecuta de la Palais des Festivals au fost intampinati cu fluieraturi de criticii de film care au urmarit cereminia de premiere prin intermediul unei televiziuni cu circuit inchis intr-o sala invechinata cu cinematograful Debussy… Aceasta reactie este nimic in comparatie cu gafaiturile de revolta care au insotit momentul de glorie al lui Brillante Mendoza in momentul in care i s-a inmanat premiul pentru cel mai bun regizor.”
Pana in momentul in care filmul lui Mendoza nu va fi distribuit pe scara larga in intreaga lume (este stiut faptul ca filmele din Asia de Sud-Est ajung foarte greu in lumea „civilizata”, sub aspectul distribuirii lor, lipsa de interes pentru aceste productii datorandu-se in principal calitatii slabe a filmelor din aceasta regiune a Asiei), e greu sa consideri punctul de vedere al unor jurnalisti sau critici de film necunoscatori ai filmului asiatic drept ceva autoritar in domeniu. In definitiv, decizia acordarii acestui premiu apartine unui juriu alcatuit din persoane avizate. Nu trebuie uitat nici faptul ca regizori precum Quentin Tarantino (Inglorious Bastards) si Ang Lee (Taking Woodstock) au fost invinsi de pana mai ieri anonimul Mendoza; este firesc sa existe acest val de frustrare, multi consierand ca festivalul de la Cannes este o afacere a „granzilor”. Dar si de aceasta data festivalul a surprins sub aspectul castigatorilor, infirmand orice preziceri puternic influentate de modul de gandire american care, iata, nu a reusit sa-si puna amprenta asupra membrilor juriului. Toate aceste speculatii nu au cum sa diminueze meritele castigatorilor, si fara indoiala multe din filmele premiate la Cannes se vor regasi pe lista castigatorilor si a altor festivaluri internationale care se vor desfasura in acest an in lume.
Palme D’Or-ul a revenit in acest an regizorului veteran Michael Haneke pentru filmul „The White Ribbon”, iar Marele Premiu – filmului „Un Prophete” al lui Jaques Audiard. Cele mai bune interpretari au fost considerate cele ale lui Christoph Waltz din „Inglorious Bastards” al lui Quentin Tarantino si a actritei Charlotte Gainsbourg in filmul lui Lars von Trier, „Antichrist”. Premiul „Un Certain Regard” a revenit filmului regizorului grec Yorgos Lanthimos, „Dogtooth”, iar premiul juriului la aceeasi sectiune – filmului regizorului roman Corneliu Porumboiu, „Politist, adjectiv”. Alain Resnais a primit premiul onorific pentru exceptionala contributie la istoria filmului universal.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
La Cannes, filmul asiatic stârneşte admiraţie şi controverse
Filmul asiatic a explodat la Cannes, unde in aceste zile productii din Coreea, Hong Kong si Filipine au tinut capul de afis al proiectiilor, aproape toate aruncand o umbra de violenta a viziunii regizorilor asiatici in fata ochilor spectatorilor europeni. Regizorul Johnnie To din Hong Kong a oferit propria lui viziune despre lume in „Vengeance„, un film in care joaca idolul rockului francez, Johnny Hallyday, distribuit in rolul unui tat ace cauta razbunarea dupa ce familia i-a fost ucisa. Un film cu mafioti, filmat in stilul unui western spaghetti cu impuscaturi si actiuni violente ale Triadelor, care candideaza, alaturi de alte 19 filme pentru mult ravnitul „Palme d’Or”. Un grup de aproape 10.000 de fani, relateaza AFP, astepta un suras al rock-star-ului in varsta de 65 de ani, care nu a mai fost vazut pe ecrane de 24 de ani, cand a jucat intr-un film de-al lui Jean-Luc Godard. Filmul lui To a fost calificat unul extrem de violent (specialitatea casei la To), insa beneficiaza de o distributie de zile mari: Anthony Wong, Simon Yam, Suet Lam, Maggie Siu, la care se adauga Johnny Hallyday si Sylvie Testud. Daca Hallyday e un nume cunoscut in intreaga lume, Sylvie Testud a jucat in marele succes de acum 2 ani, „La Mome”, in rolul prietenei de o viata a Edithei Piaf.
Singura exceptie asiatica de la exageratele scene de violenta o constituie filmul coreean „Mother” al tanarului si talentatului regizor Bong Joon-ho. Si aceasta, paradoxal, in ciuda faptului ca anterioarele productii ale sale, „The Host” si „Memories of Murder” abunda in violenta si varsare de sange. „Mother” e un film de o cu totul alta factura, o poveste emotionanta a unei mame pregatita sa lupte pana in panzele albe pentru a-si salva fiul, in ziua premierei filmul fiind primit, la incheiere, cu ovatii in picioare ale asistentei. Insa pana si acest film, care candideaza la categoria „Un Certain Regard” pentru premiul acordat talentelor viitoare, se invarte in jurul unei crime si e incarcat de o tensiune evidenta. „Sunt interesat in violenta, insa in acest film am vrut ca violenta, desi invizibila, sa fie intensa„, a declarat Bong pentru AFP. Distribuind-o pe actrita veterana de 70 de ani, Kim Hye-ja, in rolul unei mame pregatita sa faca totul pentru a-si salva fiul, Bong a spus, intr-un interviu, ca „dupa ce a explorat societatea coreeana in filmele sale anterioare, de aceasta data a vrut sa se concentreze pe psihologie”: „Cand un tata sau o mama isi pierd cugetul din cauza iubirii pentru un copil, acestia pot sa se intoarca la stadiul de animal„; „o mama poate fi o figura nobila sau una salbatica„.
Din Filipine, tot in cursa pentru Palme d’Or a fost selectionat filmul „Kinatay” (in traducere „Masacru”), o controversata poveste gen „iubeste-l sau uraste-l” a regizorului Brillante Mendoza. Nici de aceasta data violenta nu este una cenzurata, filmul prezentand sadismul unor politisti corupti care ciopartesc o prostituata cu ajutorul satarului. Brillante Mendoza, aflat pentru a doua oara la Cannes (anul trecut a fost pentru prima oara din 1984, de cand Filipine si-a trimis un candidat la festival, cu filmul „Serbis”) a impartit din nou publicul si criticii in doua, starnind flueiaraturi si aplauze in acelasi timp pentru „Kinatay”. In continuare determinat sa portretizeze realitatea sociala din jurul sau, Mendoza paseste, 24 de ore, in „Kinatay”, pe urmele unui politist antrenat, care isi incepe ziua fericit, cu ceremonia nuntii sale, pentru a o incheia cu o prima iesire, noaptea, alaturi de un grup de colegi corupti. Spre surpirnderea, spaima si chinul sau, colegii sai ridica de pe strazi o prostituata pe care o tortureaza, violeaza, omoara si o ciopartesc inainte sa-i imprastie parti din trup in Manila. „Nu e doar o simpla distractie, astfel de povesti sunt reale„, a declarat Mendoza la conferinta de pres ace a insotit premiera filmului la Cannes. Intrebat in legatura cu stilul sau nuvelistic si lipsa de actiune si ritmul incet al filmelor sale, Mendoza a spus: „Vreau ca oamenii sa traiasca o experienta diferita, sa fie de partea personajelor decat sa le priveasca din afara„.
Cat priveste stilul lui Johnnie To, acesta a declarat ca „de aceasta data am apropiat filmul de un western”. „Sunt un mare fan al lui Sam Peckinpah, asa ca acest film urmeaza aceste coduri„, a adaugat To referindu-se la legendarul regizor al violentelor dar minunat filmatelor westernuri ca „The Wild Bunch” sau „Pat Garrett and Billy the Kid”. Coentand despre Hallyday, care vorbeste in film si franceza si engleza, To a spus: „L-as descrie ca un autentic tip dur. Ochii lui, simti ca poarta cu ei o multime de povesti, de istorie, de trecut„.
Festivalul de la Cannes se va incheia duminica, 24 mai.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com (sursa informatiilor: AFP)
Cannes 2009 şi prezenţele asiatice din acest an
Regizorii coreeni de top ai momentului au fost recent invitati sa participe la prestigiosul Festival international de film de la Cannes, care se va desfasura intre 13 si 24 mai 2009 pe Coasta de Azur. Reprezentantii festivalului au facut publica lista competitorilor din acest an si membri juriului pe site-ul web al festivalului. Conform acestei liste, Park Chan-wook cu filmul sau „Thirst” va intra in competitie pentru Palme D’Or, premiul suprem care recompenseaza cel mai bun film al anului. E pentru a doua oara cand un film al lui Park este nominalizat, primul fiind „Old Boy”, in 2004. In acel an, „Old Boy” a castigat Marele Premiu al Juriului. Thrillerul „Thirst” spune povestea unui preot ce devine vampir si se indragosteste de sotia prietenului sau. Filmul a avut premiera in Coreea pe 30 aprilie. „Am lucrat la proiecte experimentale chiar in trecut, cand lumea isi facea griji pentru industria coreeana de film, si sunt fericit ca munca mea dificila a fost, in sfarsit, recunoscuta„, a declarat Park in momentul in care a aflat despre noua nominalizare.
Regizorul Park Chan-wook tine deja prima pagina a publicatiilor de specialitate cu noul sau film „Thirst”, al carui scenariu l-a scris impreuna cu Jeong Seo-kyeong si scriitorul Choi In. „Nuvela (scrisa de Choi In) care a stat la baza scenariului isi are radacinile in „Therese Raquin” al lui Emile Zola, si este produsul a doua tari, trei secole si patru autori„, a spus Park. Realismul secolului 19 si legendele cu vampiri occidentale se imbina intr-un mod natural, plamadind o poveste mutata in spatiul Coreei moderne. Cartea, dupa spusele lui Park, se citeste repede si usor, chiar daca este supraincarcata cu detalii descriptive luxuriante. Proza descriptive lasa imaginatia sa zburde, limitand dialogurile si concentrandu-se pe descrierea psihicului unui om chinuit de soarta.
Filmul lui Park se asteapta sa fie unul care sa trezeasca multe controverse in tarile de religie catolica, datorita subiectului (o aventura extraconjugala mortala intre un preot catolic devenit vampire si sotia prietenului sau. Daca partea cu vampiri este familiara audientei occidentale, amatorii de film si criticii ar putea reactiona negativ la faptul ca un preot este anti-eroul, in acest film. Premiera din 30 aprilie a facut ca „Thirst” sa fie, pana in prezent, cel mai asteptat film coreean al acestui an, rezervarile la biletele din ziua premierei fiind epuizate in doar 10 minute.
Coreea va mai avea un reprezentant la Cannes, prietenul lui Park, cineastul Bong Joon-ho fiind nominalizat la sectiunea „Un Certain Regard” cu noul sau film „Mother”. Bong a castigat in 2007 premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul international de film din Porto pentru „The Host”, celebrul film cu un monstru care terorizeaza un oras coreean. Bong este, astfel, pentru a treia oara invitat sa participe la Cannes. „Mother” o are in rolul principal pe actrita veterana Kim Hye-ja, care interpreteaza rolul unei mame lovita de nenorocire, care lupta pentru a demonstra nevinovatia fiului ei in fata unei false acuzatii de crima. In Coreea, filmul se va lansa in luna mai.
In acelasi timp, Lee Chang-dong (regizorul filmului „Secret Sunshine” din 2007, care i-a adus premiul de interpretare la Cannes actritei Do-yeon Jeon) va face parte din juriu, alaturi de actrita franceza Isabelle Huppert, actrita taiwaneza Shu Qi si regizorul american James Gray. „Secret Sunshine” al lui Lee Chang-dong a fost nominalizat la Palme D’Or in 2007, in timp ce un alt film de-al lui, „Oasis” (2002) a castigat premiul special al regizorilor la Festivalul de film de la Venetia din 2003.
In acest an, alte 20 de filme importante au intrat in competitie la Cannes, intre acestea aflandu-se „Inglorious Bastards” regizat de Quentin Tarantino, cu Brad Pitt in rolul principal, sic el mai nou film al lui Ang Lee, „Taking Woodstock”, regizorul taiwanez revenind in Statele Unite pentru regasirea succesului, dupa admirabilul „Lust, Caution” facut in China.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
„Filmfare Awards” 2009, premiaţi şi învinşi – farmecul visului Bollywoodian
Festivalul „Filmfare Awards” este una din cele mai vechi competitii destinate filmului indian, din India. Infiintat in 1954, in acelasi an cu National Film Awards (festivalul indian oficial de film), „FilmfareAwards” s-au dorit sa fie o alternativa a unei competitii in care statul sa nu detina monopolul. Initial, acest festival a purtat numele editorului revistei care a sustinut-o financiar, Clare Mendonca („Clare Awards”). In acele timpuri, revista „Filmfare” a organizat sondaje in paginile sale pentru a decide castigatorii premiilor. Peste 20.000 de votanti din intreaga Indiei aveau posibilitatea de a vota, in conditiile in care, la nici un deceniu de la dobandirea independentei, India era o tara in care cultura si cinematograful, alfabetizarea si accesul la astfel de surse de informare erau aproape un lux. Premiile erau acordate prin vot popular, spre deosebire de Festivalul National de Film, unde juriul era numit de catre Guvernul Indian. Acest lucru a contat enorm in succesul de care s-a bucurat, ulterior, „Filmfare Awards”. Nu intamplator, in timp, festivalul a ajuns sa fie deseori comparat cu „Oscarurile Bollywoodului”. In prezent, votarea castigatorilor este facuta atat de catre public, cat si de un comitet de experti in domeniu.
La prima editie a festivalului, din 1954, au fost acordate doar 5 premii: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor, Cea mai buna actrita si Cea mai buna muzica. Primul film care a castigat premiul „Filmfare” a fost „Two Acres of Land” (Do Bigha Zamin), regizat de bengalezul Bimal Roy. Acesta a fost, de altfel, si primul film indian care a castigat Palm’D’Or-ul la Cannes, fiind, conform „Indiatimes Movies”, unul din filmele de top 25 „must see” indiene. In timp, lucrurile au evoluat. La 25 de ani de la prima editie, statuetele acordate castigatorilor au fost turnate in argint, iar la 50 de ani – in aur, pentru a celebra evenimentul. In 2005, fata de cele 5 categorii initiale premiate, regasim 31 de premii la 31 de categorii diferite. Acestea pot fi clasificate in 5 mari domenii: Premiile populare, Premiile criticilor, Premiile speciale, Premiile tehnice si Premiul onorific (acordat celor retrasi din activitate sau realizatorilor de documentare).
In acest an, „Filmfare” a ajuns la a 54-a editie. In mare parte, castigatorii au fost cei asteptati, insa au existat si multe voci care au criticat nepremierea unor actori care ar fi meritat un premiu. Se spune, de altfel, despre „Filmfare Awards”, ca este un festival de film generos, in care daca nu regasesti un actor pe lista celor propusi spre premiere, organizatorii mereu gasesc o portita si creaza un premiu special, ce permite respectivului actor sa intre in cursa, astfel ca nimeni nu poate fi nemultumit sau considerat exclus de la gala. Principalii castigatori au fost:
Cel mai bun actor: Hrithik Roshan – JODHAA AKBAR
Cea mai buna actrita: Priyanka Chopra – FASHION
Cel mai bun film: JODHAA AKBAR
Cel mai bun regizor: Ashutosh Gowariker – JODHAA AKBAR
Cea mai buna muzica: A R Rahman – JAANE TU…YA JAANE NA
Cel mai bun scenariu: Abhishek Kapoor – ROCK ON!
Premiul criticilor a revenit astfel:
Cel mai bun actor: Shreya Ghoshal – SINGH IS KINNG
Cea mai buna actrita: Manjyot Singh – OYE LUCKY LUCKY OYE
Cel mai bun film: Shahana Goswami – ROCK ON
Principalele filme castigatoare au fost, dupa numarul de premii castigate: Rock On ! (6), Jodhaa Akbar (5 premii), Oye Lucky ! Lucky Oye ! (4). Au mai castigat premii: Ghajini (3), Mumbai Meri Jaan (3) sau Fashion (2).
Faptul ca in lista castigatorilor nu se regasesc unele filme apreciate a fi meritat a lua premii a starnit un val de controverse, unii facand un joc de cuvinte: „Filmfare/Unfair Awards”. „A Wednesday” nu a castigat nici un premiu, desi criticii apreciaza ca merita cel putin 3 premii. Paresh Rawal, ce a avut rolul vietii in „Mumbai Meri Jaan”, nici macar nu a fost nominalizat la vreun premiu. S-au nascut, apoi, speculatii cum ca premiul acordat pentru cel mai bun interpret masculin al unei melodii dintr-un film (Sukhvinder pentru „Haule Haule”)
ar fi trebuit sa revina altor interpreti sau altor melodii, mult mai populare; multi au considerat ca acest premiu a fost acordat interpretului ca o consolare pentru faptul ca nu a reusit sa ajunga sa reprezinte India la Oscaruri. Nu au fost trecute cu vederea de ochiul critic al celor nemultumiti prestatia actorilor premiati, considerand ca aceste premii ar fi trebuit acordate in functie de complexitatea rolului, nu de succesul filmului. Nu in ultimul rand, castigatorul premiului pentru cea mai buna interpretare masculina, Hrithik Roshan (Jodhaa Akbar), se considera ca nu merita recompensa.
De ce ? Pentru ca premiul i-a fost acordat in totalitate de critici, nu de nespecialisti. Conform unui sondaj de opinie realizat pe internet, topul celor mai populari actori dintre cei nominalizati arata astfel: prima pozitie – Shahrukh Khan (44% din voturi), pozitia secunda – Aamir Khan (41%), si abia pe pozitia a treia – Hrithik Roshan (cu doar 8% din voturi). Din acest top reiese clar popularitatea primilor doi, si, datorita imensei lor contributii si prizei la public, industria filmului de la Bollywood nu a avut de suferit de pe urma recesiunii, evitand mari pierderi financiare. Din acest motiv, Hrithik Roshan este considerat castigatorul nemeritat al premiului, acesta fiind departe de popularitatea primilor 2, venerati asemeni unor adevarati zei, la Bollywood.
Dincolo de toate aceste speculatii tardive raman premiile acordate. Timpul va decide daca acestea au fost sau nu meritate. Industria filmului indian isi continua tumultoasa existenta, iar dincolo de inflacararea fanilor, succesul din acest an inregistrat de „Slumdog Millionaire” s-ar putea dovedi un debuseu pentru afirmarea internationala a filmului indian, in vremurile tulburi de astazi, pentru cinematografia mondiala.
Articol realizat de cris999 ©
Festivalul de film din Hong Kong la a 28-a ediţie
Festivalul de Film din Hong Kong (HKFA – Hong Kong Festival Awards) este cel mai prestigios festival de film din Hong Kong si unul dintre cele mai apreciate din cadrul festivalurilor de film din China (China continentala, Taiwan, Hong Kong). Fondat in 1982, festivalul isi decerneaza premiile in luna aprilie a fiecarui an. Nominalizarile se fac pe categorii, asemeni tuturor festivalurilor de film importante, iar regulile sunt stricte. Astfel, se accepta nominalizari ale unor filme care:
1. au fost realizate in Hong Kong – in sensul ca se indeplinesc minim 2 din 3 conditii:
a) regizorul filmului e cetatean al Hong Kong-ului;
b) cel putin una din companiile producatoare este inregistrata in Hong Kong
c) cel putin 6 persoane din stafful de productie sunt cetateni ai Hong Kong-ului.
2. au o durata minima de 60 de minute, inregistrate pe o pelicula de 35 mm sau format digital
3. filmul trebuie sa fie realizat in intervalul 1 ianuarie/31 decembrie al anului ce precede festivalul, cu o regula a cel putin 5 proiectii publice intr-o saptamana.
Exista 19 categorii la care se acorda premii, iar una dintre ele este „Cel mai bun film asiatic”, adica realizat inclusiv in afara Hong-Kong-ului, sectiune introdusa in concurs in anul 2002.. Votarea se face in doua runde, rezultatul final fiind consecinta unui sistem de votare destul de complicat, care cuprinde specificari clare pentru votantii fiecarei categorii, acestia avand o pondere procentuala din rezultatul final al rundelor de votare. Prima runda de votare, din ianuarie a fiecarui an, aduce cu sine cele 5 nominalizari la fiecare sectiune (doar in mod exceptional exista 6 nominalizari), anuntate in februarie. A doua runda de votare are ca urmare desemnarea castigatorului, rolul acesta revenind strict profesionistilor domeniului. Fiecare grup de votanti va reprezenta un procent din decizia finala pentru fiecare nominalizat la fiecare categorie. Actualul staff al festivalului a fost ales pe o perioada de 2 ani (2007-2009), avandu-l ca presedinte pe cunoscutul regizor Gordon Chan, unul dintre vice-presedinti fiind Eric Tsang.
Istoria statistica a acestui festival dezvaluie cateva recorduri demne de mentionat. Astfel, cel mai premiat film din toate editiile festivalului a fost „Comrades: Almost a Love Story”, film care in 1997 a castigat 9 premii, inclusiv cel mai bun film, regizor, scenariu, si actrita in rol principal. Pe pozitia secunda se situeaza „Crouching Tiger, Hideen Dragon” (2001) si „Warlords” (2008) cu 8 premii castigate fiecare. Cel mai nominalizat regizor a fost Johnnie To (de 13 ori intre 1990 si 2007), iar cel mai nominalizat actor a fost Chow Yun-Fat (tot de 13 ori, intre 1985 si 2007). Dincolo de nominalizari, nimic nu se compara cu prestigiul dobandit in urma castigarii marelui premiu. Astfel, statistica consemneaza ca cei mai premiati regizori ai Festivalului de film din Hong Kong au fost Johnnie To si Allen Fong, ambii cu 3 premii castigate. Cel mai premiat actor a fost Tony Leung Chiu Wai (5 premii la 5 editii diferite), iar cea mai premiata actrita – Maggie Cheung (tot 5 premii). Marele ghinionist al acestui festival este nimeni altul decat… Jackie Chan, care a avut parte de 10 nominalizari intre 1985-2005, fara a castiga vreodata un premiu !
Intre filmele care au castigat trofeul suprem de-a lungul timpului, se afla titluri cunoscute deja cinefililor din intreaga lume, precum: „A Better Tomorrow”, „Days of Being Wild”, „Chungking Express”, „Comrades: Almost a Love Story”, „Crouching Tiger, Hidden Dragon”, „Shaolin Soccer”, „Infernal Affairs”, „Kung Fu Hustle”, „Election” sau „The Warlords”. In acest an, anuntarea listei nominalizatilor indica noi recorduri: „Red Cliff” conduce lista nominalizarilor, cu 15 categorii la care a fost selectat, urmat de „Ip Man” si „Painted Skin”, cu 12 nominalizari. Premiile vor fi acordate pe 19 aprilie.
Lista completa a nominalizarilor din 2009 poate fi consultata AICI.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
European Film Market vinde filmul coreean
Companiile coreeana Fine Cut si CJ Entertainment pot spune ca amandoua s-au bucurat in acest an de succes la European Film Market (EFM), primul targ european de filme al anului, tinut la Berlin. Fine Cut se afla in topul vanzarilor de filme din acest an, alaturi de o singura companie, de aceasta data europeana, Scandinavia’s Non Stop Television. Fine Cut a reusit sa vanda 11 filme in cadrul acestui targ, cele mai importante fiind „Antique”, un film cu o tema gay, vandut unei companii thailandeze de distributie, si surprinzatorul thriller de succes „The Chaser”, ce a fost vandut in America Latina si in mai multe tari din Estul Europei, precum fosta Iugoslavie, Cehia, Slovacia si Bulgaria. Trebuie mentionat ca ambele filme s-au vandut foarte bine in alte tari din Occident, menirea unui astfel de targ fiind distribuirea productiilor si in tarile care nu au o relatie comerciala constanta cu producatorii asiatici (spre exemplu, putine tari din Estul Europei sunt interesate de productiile asiatice din cauza situatiei economice, incasarile de la box-office neacoperind cheltuielile de distributie la nivel national).
La randul ei, CJ Entertainment a vandut bine filmul „Marine Boy”, actualul „number one” in box-office-ul coreean, dar si cateva filme care inca nu au avut premiera in Coreea. Intre acestea, merita amintite in mod special 2 productii ale unor regizori consacrati pe plan international: mult asteptatul film cu vampiri „Thirst”, regizat de Chan-wook Park, cu super-vedeta Song Kang-ho (The Show Must Go On, Secret Sunshine, The Good, the Bad and the Weird), dar si cel mai nou film al lui Bong Joon-ho („The Host”), „Mother”, o drama care inca nu a fost lansata in Coreea. Rolul principal in „Mother” ii revine lui Won Bi, protagonistul din „Taegukgi” si „My Brother”. Compania CJ Entertainment a vandut bine si filmul „Haeundae”, despre un tsunami devastator, chiar daca acesta se afla inca in stadiul de post-productie.
Compania coreeana de film „M-Line” a vandut, si ea, doua din marile filme coreene ale anului 2008. Este vorba de drama de epoca „A Frozen Flower”, despre un triunghi amoros rege-regina-bodyguard, al 8-lea film coreean vandut din cele 11, ca numar de companii interesate de distribuirea lui. Filmul lui Kang Hyeong-cheol, „Speedy Scandal”, lansat la sfarsitul lui 2008, pare a depasi ca numar de companii interesate in distribuire filmul coreean numarul 1 al anului trecut, „The Good, the Bad and the Weird”.
Targul European de Film se incheie pe data de 15 februarie, astfel incat e posibil ca in zilele ramase pana atunci noi companii de distributie din intreaga lume sa fie interesate de cele mai noi realizari in materie de film de pe piata coreeana.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Festivalul de film de la Pusan vãzut altfel
Industria coreeana de film a fost cuprinsa de o oarecare harababura in ultima vreme, suferind o contractare a audientei proprii si o scadere a receptivitatii la publicul de peste mari, pe fondul concurentei filmelor japoneze, chinezesti si din Hong Kong. Criza financiara globala, care a lovit in plin Coreea de Sud, fara indoiala a exacerbat calamitatea la care a fost supusa industria de film autohtona. In acest context, intre 2 si 10 octombrie a avut loc cea de-a 13-a editie a Festivalului de film de la Pusan (PIFF). Sfidand conditiile actuale grele ale propriei industrii de film, in acest an s-a consemnat cea mai consistenta lista de filme prezentate in competitie: 315 pelicule din 60 de tari. Anul acesta s-a acordat o atentie speciala filmelor din Kazahstan, fiind prezentate mai multe filme din aceasta tara central-asiatica, inclusiv cel din seara de deschidere, „The Gift to Stalin” al lui Rustem Abdrashev. Au mai existat o sectiune speciala dedicata filmului romanesc, o retrospectiva dedicata fratilor Taviani, una filmului clasic al regizorilor coreeni Han Hyung-mo si Kim Ki-young si o sectiune inedita, chiar hilara, dedicata filmelor cu supereroi asiatici. Festivalul de la Pusan si-a confirmat inca o data reputatia de cel mai important festival de film din Asia, si unul de prima mana la nivel mondial.
Dar sa aruncam o privire asupra locului care a gazduit acest festival asiatic important, asa cum o relateaza un reporter american sosit tocmai din New York. „Daca ai numi PIFF Cannes-ul Coreei, cum zic multi, nu ai fi departe de adevar. Este, de departe, cel mai mare si mai important festival tinut in Asia, atragand cinefili si cineasti din multe tari. Iar unul dintre cele mai importante elemente ce aseamana PIFF cu Cannes este plaja. Plaja Haeundae, asa i se spune. Aceasta frumoasa zona face din Busan o destinatie turistica populara nu doar pentru coreeni, ci si pentru alti vizitatori din Asia si din intreaga lume.” Iar reporterul continua: „Din moment ce aceasta este prima mea calatorie in Coreea, nu eram chiar sigur la ce sa ma astept. Dar am fost placut surprins, uneori chiar uimit de bunavointa si generozitatea oamenilor pe care i-am intalnit.”
Ca orice turist ratacit intr-o tara necunoscuta, unde te afli pentru prima oara, si reporterul nostru american a invatat repede cateva reguli de baza. Anume ca desi exista un numar mare de vorbitori localnici de limba engleza, este de mare ajutor sa cunosti cateva fraze de baza in coreeana, pentru a te putea descurca, mai ales ca majoritatea soferilor de taxi nu cunosc engleza. „Cea mai buna si mai ieftina modalitate de deplasare este metroul. Sunt doar 3 linii, semnele sunt in limba engleza, iar anunturile sunt facute in 4 limbi: coreeana, engleza, japoneza si mandarina. Un tichet pentru o zi costa 3.400 de woni, aproximativ 2,5 dolari.” Organizatorii festivalului pun la dispozitie un autocar pentru presa, insa dupa miezul noptii, singurul mijloc de transport este taxiul. In privinta mancarii, Busan fiind un cunoscut oras-port, mancarea cu specific de mare domina orice meniu din restaurante. Kimbabul, legumele si mancarea de mare sunt o alternativa rapida si ieftina de mancare.
Proiectiile din cadrul festivalului s-au tinut in doua mari complexe, aflate la mare distanta unele de altele: Haeundae si Nampo-dong. Era practic imposibil sa ajungi in timp util de la o proiectie la alta. Punctualitatea era un lucru extrem de important, pentru ca daca intarziai la o proiectie, cu sau fara bilet nu mai puteai intra in sala. Publicul, in general, este unul tacut si cu bun simt, ceea ce, remarca reporterul american, nu prea intalnesti in cinematografele din New York. Si, mai remarca acesta, spectatorii mereu aplauda la sfarsitul filmului, chiar daca filmul nu a fost intocmai unul bun. Festivalul de la Pusan a excelat printr-o atmosfera amicala, tinereasca, si prin publicul sau entuziast (rar ai avut ocazia sa vezi prin salile de proiectie persoane de peste 30 de ani) si organizarea stelara.
Editia din acest an, a 13-a, a marcat cateva recorduri. Din cele 315 filme din 60 de tari, 85 au fost prezentate in premiera mondiala. Un alt record l-a marcat numarul de spectatori care s-au strans in salile de cinema, 198.818, existand un numar de 1.594 ziaristi acreditati, din care 350 din afara Coreei. Castigatorii din acest an au fost urmatorii:
Premiul „Noi Curente”:
„Land of Scarecrows” (Rog Gyeong-tae, Coreea de Sud),
„Naked of Defenses” (Masahide Ichii, Japonia)
Mentiune speciala a juriului la categoria „Noi Curente”:
„Members of the Funeral” (Baek Seung-bin, Coreea de Sud)
„Er Dong” (Jin Yang, China)
Premiul Sonje (pentru scurt metraj)
„Andong” (Filipine)
„Girl” (Coreea de Sud)
Premiul PIFF Mecenat (pentru cel mai bun documentar)
„Mental” (Japonia)
„Old Partner” (Coreea de Sud)
Premiul FIPRESCI (Federatiei Internationale a Criticilor de Film)
„Jalainour” (China)
Premiul NETPAC (pentru cel mai bun film coreean al anului)
„Members of the Funeral”
„Treeless Mountain”
Premiul KNN (optiunea publicului)
„100” (Filipine)
Premiul pentru cineastul asiatic al anului
Gulnara Sarsenova – Kazahstan
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
