Dupa “Hotelier” si “All In”, la mai bine de un deceniu distanta, producatorii coreeni readuc in atentia telespectatorilor un serial inspirat din viata hotelierilor. In fapt, acestia continua pe linia serialelor ultimilor ani, dedicate lumii elitelor, care desi reprezinta un mic procent din populatia Coreei, continua sa reprezinte un standard pentru realizarea k-dramelor. Din pacate. Chiar daca modul lor de viata e o aspiratie pentru omul de rand, mediatizarea excesiva a unor astfel de subiecte nu doar ca transforma k-dramele in niste povesti fanteziste despre razbunare, iubire si ura, fara radacini in realitate, dar ajung chiar sa induca o parare gresita despre societatea coreeana, in care omul de rand e zugravit doar ca un pion, exact ca pe vremurile feudalismului. Serialul a avut un rating acceptabil raportat la cele 32 de episoade ale sale, in jurul a 10%, datorat atat scenariului care a placut (scris de Jo Eun-jung, scenarista lui “Feast of Gods”) cat mai ales prestatiei actorilor din distributie. Lee Dong-wook si Lee Da-hae revin din nou impeuna intr-un serial, la 9 ani de la “My Girl”, starnind admiratia fanilor prin chimia lor din serial. Actorii veterani Lee Deok-hwa (May Queen) si Kim Hae-sook (Robber) , dar si mai tinerii Im Seul-ong (recent vazut in Fugitive of Joseon in rolul Printului Monstenitor) si Wang Jin-hye completeaza distributia. In ciuda calitatii interpretarii si a povestii captivante (chiar daca cu unele clisee inerente), serialul nu a castigat la sfarsitul lui 2014 nici un premiu, avand doar 2 nominalizari la MBC Drama Awards, cate una pentru fiecare protagonist in parte.
Pe presedintele Ah Sung-Won si pe vicepresedintele Lee Joong-goo ii leaga o lunga prietenie inca din anii tineretii, si impreuna conduc Hotel Ciel, considerat un etalon in domeniu, oferind servicii de cea mai inalta clasa. Din cauze necunoscute, presedintele Ah Sung-won se sinucide, ceea ce duce, pe langa foarte multe presupuneri, la confuzie si la un inceput de haos in incinta hotelului condus de managerul general Cha Jae-wan, care cu competenta gestioneaza aceasta criza, pana cand in hotel isi face aparitia un “client pretentios” care se dovedeste mai tarziu a fi mostenitoarea hotelului, Ah Mo-ne, fiica presedintelui. Din anumite motive cineva o anuntase cu intarziere despre moartea parintelui ei, aratandu-i clar ca prezenta ei nu este dorita. Cand, dintr-o intamplare, ajunge pe scaunul de presedinta, i se da un termen de trei luni sa arate ce poate, pentru ca nici fizicul si nici comportamentul, uneori bizar, nu o recomandau pentru o asa de grea raspundere. Sfatuita de sefa personalului, Baek Mi-nyeo, o alta persoana cu un comportament bizar, incearca sa se apropie, pentru a invata ceva, de supracalificatul si competentul director general Cha Jae-wan, care desi o priveste cu superioritatea anilor de vechime lucrati in domeniu, va accepta sa o instruiasca cu toate ca lacunele erau imense iar atitudinea copilaroasa, aproape neserioasa a lui Mo-ne, il infuria si nu de putine ori ii spunea sa lase totul balta si sa fuga. Cei doi vor sfarsi prin a se indragosti unul de altul.
Mo-ne va merge din gafa in gafa, ajutata si de “bunavointa“ taberei vicepresedintelui, care considera ca hotelul trebuia sa fie al lui. Cu toate ca Mi-nyeo o sfatuieste sa nu aiba incredere in nimeni, uita adesea acest lucru si, ca atare, primeste lovituri din toate partile si va suferi teribil, insa nicicum nu vrea sa se dea batuta. Hotelul Ciel va deveni un camp de lupta pentru mai multi protagonisti, care din varii motive, mai mult sau mai putin oneroase, vor sa preia presedintia lui, iar Mo-ne va fi sacrificata pe altarul lacomiei si al razbunarii.
Dar sa vedem care sunt personajele principale care ne vor delecta cu prestatia lor in aceasta captivanta poveste.
Vicepresedintele Lee Joong-go (Lee Duk-hwa) considera firesc sa devina urmatorul presedinte al hotelului si intoarcerea fiicei mostenitoare nu-i pica bine deloc, chiar daca facuse in asa fel ca ea sa nu poata veni la timp pentru inmormantare. Vicepresedintele are un aliat pretios: pe supusul director Cha Jae-wan pe care il salvase la varsta de 11 ani din mainile unei bande care exploata copii si pe care il crescuse ca pe propriul copil dar cu metode discutabile, sadindu-i in suflet ura si dorinta de razbunare impotriva presedintelui Ah, pentru ca il parasise pe el si mama lui ca pe niste gunoaie. Vicepresedintele este crud si nemilos cand este stapan pe situatie, si devine mielusel cand este incoltit. Dorinta lui este de a avea hotelul pentru a putea face un cazinou, si pentru asta elaboreaza un plan minutios. Il creste pe copilul cersetor Jayden si il transforma in managerul general Cha Jae-wan pe care si-i doreste supus si cel care ii va implini visul, iar pentru asta ii imprima in minte ca presedintele Ah este tatal care l-a parasit ca pe un gunoi. Mincinos si corupt pana in maduva oaselor, il manipuleaza pe Jae-wan pana il face sa-i indeplineasca toate ordinele, nesfiindu-se sa-i aplice cele mai drastice corectii atunci cand considera ca se abate de la planul initial.
Cha Jae-wan (Lee Dong-Wook) a vazut primul hotel pe cand avea 11 ani si se numea Jayden, un copil cu care viata nu a fost deloc prietenoasa, ba dimpotriva. Acum, ajuns la 30 de ani, este director general la Hotel Ciel, traieste in lux, are tot ce isi doreste, ii sunt dedicate articole elogioase in revistele de specialitate, conduce cu mana de fier o armata de oameni, iubeste mai presus de orice meseria pe care o face, lucruri care fac fericiti majoritatea oamenilor. Dar nu pe el. El are un singur scop: razbunarea. Sa se razbune pe cel care, dupa spusele vicepresedintelui, este tatal sau care l-a abandonat. La un moment dat descopera ca se afla in centrul unui complot si ca cineva vrea sa scoata castanele din foc cu mana lui, si ca timp de 20 de ani a fost marioneta celui pe care il considera salvatorul si binefacatorul lui. Va suferi o crunta dezamagire, dar evolutia ulterioara a evenimentelor ii va face pe cei care ii sunt apropiati sa se intrebe daca va mai putea suporta atatea lovituri crunte. Isi face serviciul cu profesionalism, cu un chip impenetrabil ca al unui robot, si nimeni nu l-a vazut zambind sau exprimandu-si sentimentele, ascunzand de toata lumea un trecut dureros; iar ranile sufletului dar si ale trupului sunt dovada unei copilarii frante, dar si a unei vieti pline de durere. Cand in calea lui apare Mo-ne, lumea lui liniara si rece se prabuseste, se indragosteste de ea chiar daca tot timpul o alunga si se mentine cat mai distant fata de ea pana cand se convinge ca nu este o dragoste imposibila si ca nu incalca nici o morala; atunci se abandoneaza acestei iubiri care va fi si raiul dar si iadul pentru amandoi.
Ramasa fara mama la o varsta frageda, Ah Mo-ne (Lee Da-hae) este crescuta, educata si iubita de tatal ei fara sa duca lipsa de nimic. Cand afla de moartea tatalui ei, nu accepta sub nici o forma ca s-a sinucis si crede ca directorul Cha are o contributie majora la disparitia lui, desi probele arata clar ca a fost sinucidere, fiind bolnav de schizofrenie si depresie. Cand isi face aparitia prima data in hotel, zambitoare si putin aroganta, nu o recunoaste nimeni, fiind catalogata drept un client pretentios, ceea ce pune tot personalul in stare de alerta. Cu aerul ei copilaros, putin frivola, aeriana si paralela cu activitatea din hotel, pare prea putin interesata de afacere si se deda la mici sicane, rautati si glume fata de personalul hotelului dar si a directorului general, starnind astfel barfe si priviri dezaprobatoare din partea personalului atunci cand isi face cunoscuta identitatea. Dar totul nu este decat o masca pe care o poarta sa nu vada nimeni durerea, spaima si deruta care o stapanesc, mai ales ca cineva atenteaza la viata ei. Stapanita de neincredere si fara nici o persoana de incredere langa ea, apeleaza la directorul de personal Baek Mi-nyeo, careia ii cere ajutorul. Aceasta, sub masca bunavointei, incearca sa o ajute, desi, ca multi altii din personal, considera ca ii lipsesc increderea, eleganta si… creierul. Cu ajutorul ei va deveni presedinta cu conditia ca in trei luni sa dubleze vanzarile, lucru imposibil, dar exact pe asta mizeaza si vicepresedintele care se si vede instalat in fotoliu de presedinte si care, impreuna cu oamenii loiali lui vad, cu incantare, cum proaspata presedinta isi da cu stangul in dreptul, ea fiind total lipsita de experienta in gestionarea unei afaceri asa de mari. Cu comportamentul ei naiv si ezitant, lipsita de aerul de autoritate pe care trebuie sa il aiba un presedinte, starneste ironii, barfe si nemultumiri, ceea ce o face sa sufere in tacere; dar darza, vrea sa demonstreze ca poate si, incet, incet, in jurul ei se strang cativa oameni care o ajuta cu adevarat. Dar puterea celor care o vor doborata este mai mare, si ca atare caderea va fi crunta, pana la nivelul cel mai de jos.
Considerata ca prietena de Mo-ne, directorul de personal Baek Mi-nyeo nu este deloc ceea ce pare a fi. Inconjurata de un aer de mister, corecta si intransigenta, bantuie pe coridoarele hotelului batandu-si cu o nuielusa umarul, parand ca nimic nu-i scapa, fiind la curent cu tot ce se intampla si ce vorbesc membrii personalului; e un personaj care cu greu iti dai seama in care tabara se situeaza; poarta si ea semnele unui trecut dureros, si desi pare prietenoasa, la un moment dat va deveni inspaimantatoare, manata de o dorinta de razbunare care se va intoarce impotriva ei, devastand-o.
Un serial in care mistere si secrete asteapta pentru a fi descoperite, povesti de viata, oameni si caractere, dar si intamplari ciudate, iubire si o muzica care sustine perfect fiecare traire a personajelor subliniind tragismul situatiilor, actori care isi fac cu prisosinta datoria fata de rolurile incredintate, adica cam tot ceea ce un serial bun poate avea pentru a atrage atentia telespectatorilor.
Prezentare realizata de Iuliana – asiacinefil
Lansandu-se in cinematografele japoneze la doar o luna distanta de “Rurouni Kenshin – Kyoto’s Inferno”, “Rurouni Kenshin: The Legend Ends” consfinteste finalul unei spectaculoase trilogii incepute in 2012, ce are la baza o celebra manga a carei publicare a inceput in 1994. Asteptarile de la ultima parte au fost mari, iar fanii genului actiune nu vor fi dezamagiti. In schimb, subiectul in sine si rasturnarile de situatii indica clar faptul ca publicul tinta al acestei trilogii e cel pana in 25 de ani, fascinat de efecte speciale si scene de actiune in mre viteza, pentru care firul epic conteaza mai putin. Sub acest aspect, dar ai al unor evidente exagerari, orice persoana adulta nu poate privi acest film decat cu ochii unui adolescent, altfel scenariul ar fi o insulta la inteligenta fiecaruia. Ca si celelalte doua parti, si ultima parte a fost finantata serios de Warner Bros, de unde si stilul mai putin bombastic si mai mult axat pe ideea de spectacol importata din “popcorn-cinema-ul” american in care a fost realizat filmul. Productia a avut impreuna cu partea a doua a trilogiei un buget de 30 milioane dolari, insa castigurile au fost pe masura: partea a 2-a obtinut 50 de milioane de dolari incasari, iar ultima parte 47 de milioane, ceea ce denota interesul publicului japonez pentru aceasta poveste (insa pentru ce nu exista interes in Japonia, tara unde se ecranizeaza cele mai bizare manga sau animatii, unde s-a inventat o holograma ce tine turnee in intreaga tara etc ?) Cum filmarile s-au realizat intre iulie-decembrie 2013, ultimele 2 parti ale trilogiei fiind realizate “la comun”, distributia e in intregime aceeasi ca in partea a doua. Mai trebuie spus ca “Rurouni Kenshin: The Legend Ends” s-a afat timp de 4 saptamani pe prima pozitie in box-office-ul japonez, ultimele 2 parti ale trilogiei aflandu-se in topul 5 al filmelor japoneze ale anului 2014.
Aruncand Kyoto in haos, inevitabil prima confruntare dintre maleficul Shishio si Kenshin are loc tocmai pe nava acestuia de razboi. Kaoru e aruncata peste bord, iar Kenshin se arunca dupa ea in mare, incercand sa o salveze. Timp de 3 zile, Kenshin pluteste in deriva pe mare, inainte de a fi aruncat pe tarm. Se pare ca destinele celor doi indragostiti au fost definitiv separate. Kaoru e de negasit, in timp ce Kenshin e gasit de un barbat misterios care il duce in padure, la locuinta sa, tratandu-l. In momentul in care isi revine, Kenshin constata ca salvatorul sau e nimeni altul decat maestrul ce l-a instruit din copilarie si l-a transformat dintr-un biet copil ce nu putea decat sa sape morminte intr-un iscusit luptator cu sabia. Ce il frapeaza, insa, pe maestru, e sabia ciudata a discipolului sau, ce avea lama inversa, dar si cicatrucea de pe fata acestuia, ce-l aseamana cu temutul Battosai Asasinul din Era Edo. Odata adevarul dezvaluit, maestrul Seijuro ramane dezamagit de discipolul sau. Insa Keishin ii cere acestuia sa-l invete tehnica secreta Hitem Mitsurugi, pentru a-l putea invinge pe Shishio. Odata depasita problema sufleteasca, Kenshin deprinde acest stil secret de lupta, care ii va fi de folos mai tarziu. Intre timp, Shishio ajunge cu nava sa militara in apropierea Tokyo-ului, amenintand ca-l va transforma in praf si pulbere cu tunurile de pe nava. Afland ca Kenshin nu a murit, pune la cale un plan diabolic: ii cere noului ministru de interne, Ito Hirobumi, sa-l captureze pe Kenshin si sa-l execute pentru crimele comise in perioada Sogunatului. In caz contrar, guvernul Meiji va fi rasturnat.
