“His Last Gift” (cunoscut si ca “Last Present”, un titlu insa mai putin uzitat pentru a nu se face confuzia cu productia din 2001 cu acelasi titlu, in care protagonisti sunt Lee Young Ae si Lee Jung-jae) aduce in prim plan o poveste la fel de emotionanta precum filmul cu acelasi nume din 2001. Nu avem de-a face cu un remake, ci cu o poveste de sine statatoare total diferita, ce are insa ca tema comuna cu filmul ante-Hallyu: familia. Productia e regizata de Kim Young-joon, cunoscut pentru doua filme de epoca superbe, Bichunmoo si Shadowless Sword, schimbarea tematicii odata cu “His Last Gift” fiind o provocare pentru cariera acestuia. La 2 ani dupa, a acceptat sa debuteze si in industria serialelor de televiziune, regizand serialul de succes “Athena: Goddess Of War”, iar in 2012 un serial pe teme medicale, “The 3 rd Hospital”. Chiar daca filmul nu a obtinut nici 2 milioane de dolari incasari la box-office, acesta e foarte bine realizat, si datorita scenariului surprinzator al lui Bom Wei-hwan, si datorita interpretarii celor doi protagonisti, veteranul Huh Jun-ho (o figura cunoscuta din atatea filme si seriale) si starul Shin Hyun-jun, cu roluri memorabile in serialele “Stairway to Heaven” si “Cain and Abel”. Actrita copil Cho Su-min impresioneaza si ea, la doar 9 ani, in timp ce in rolurile secundare avem parte de actori cu nume: Ha Ji-won, Kim Sang-ho sau Kwon Oh-jung. Datorita subiectului sensibil al filmului, cei doi actori din rolurile principale – Shin Hyun-jun si Huh Jun-ho – au organizat un concert caritabil in Seul inaintea premierei filmului, pe 24 ianuarie 2008, concert la care au participat artisti precum Baek Ji-young, KCM, dar si actrita Choi Ji-woo. Intrarea a fost libera, donatii voluntare putand fi facute prin intermediul unei populare emisiuni a postului KBS.
Young-woo e politist, avand-o in grija pe Sae-hee, fiica lui de doar 9 ani. Mama fetei murise la scurt timp dupa ce a nascut-o, iar Young-woo a trebuit sa se descurce de unul singur pentru a o creste pe Sae-hee. Insa aceasta e grav bolnava, suferind de Boala lui Wilson, avand nevoie urgenta de un transplant de ficat pentru a supravietui. Pe langa costul ridicat al operatiei, tatal mai are o grija: gasirea unui donator compatibil. Cand acesta e in cele din urma gasit, lucrurile par a se rezolva, dar e doar o aparenta. Si asta pentru ca donatorul compatibil e Kang Tae-ju, un criminal condamnat pe viata, caruia i se promite scaderea din anii de inchisoare a mai multor ani si convertirea sentintei pe viata intr-una mai usoara. Nu in ultimul rand, Kang Tae-ju e bun prieten din copilarie cu Young-woo, care reuseste sa-l scoata din inchisoare pana se face transplantul. Tae-ju e o persoana complet neglijenta, care in ciuda sfaturilor medicului de a nu consuma alcool sau de a nu fuma, dinadins face aceste lucruri pentru a-si demonstra importanta. In trecut avusese o prietena cu care urma sa se casatoareasca, aqsteptand un copil, insa in momentul in care doreste sa paraseasca banda din care face parte, Tae-ju e obligat de seful sau sa ucida un gangster rival, in schimbul “eliberarii”. Ajuns dupa gratii condamnat pe viata, odata ce se vede in libertate, mai intai incearca sa isi demonstreze importanta, dupa care, profitand de o clipa de neatentie a lui Young-woo si a partenerului sau, reuseste sa fuga, cu intentia de a trece granita. Vor reusi cei doi politisti sa il captureze si sa salveze viata micutei Sae-hee ?
Chiar daca vorbim de o melodrama, “His Last Gift” nu se fereste sa ascunda subiectul dureros, cum o fac majoritatea melodramelor coreene, urmand un model clasic de expunere in care aflam pe parcurs ca unul din personaje sufera de o boala incurabila. Povestea este spusa cu totul altfel, regizorul neirosindu-si timpul pentru a pune in scena aceasta idee, inca din primele cadre nefiind ascunsa boala de care sufera micuta Sae-hee si drama familiei acesteia. Personajul cheie al filmului, insa, este Kang Tae-ju, interpretat de Shin Hyun-jun. Acesta oscileaza intre greselile din trecut, ce i-au adus o condamnare pe viata si l-au privat de o viata obisnuita alaturi de o familie pe care era pe cale sa si-o intemeieze, si sansa pe care soarta i-o ofera in prezent, de a-si ispasi pacatele si a salva viata unui suflet nevinovat, reducandu-si, astfel, si propria sentinta. Veti vedea, insa, daca veti viziona productia, ca filmul e mult mai profund decat pare la o prima vedere, si asta pentru ca uneori o schimbare presupune o regandire a lucrurilor, o reasezare a lor dupa alte principii. Iar pentru a realiza aceasta schimbare trebuie, inevitabil, sa intre in conflict cu cine v-ati astepta mai putin, si asta numai datorita scenariului plin de surprize. Filmul ofera o multime de emotii intense, exprimate cu multa sensibilitate de toti cei trei protagonisti, si in ciuda cliseele specifice genului, “His Last Gift” reuseste sa fie altceva decat melodramele tipice coreene realizate parca toate dupa aceeasi reteta. Personajele sunt suficient de bine conturate, trecutul lor ajutandu-ne sa intelegem momentul prezent si sa simpatizam cu ele sau, din contra, sa le uram. Si ceea ce cu siguranta va placea spectatorului e ideea regizorului de a introduce pe parcursul filmului tehnici fanteziste pentru a exprima anumite trairi interioare si sentimente ale personajelor. Aceste momente sunt de o simplitate si de o putere de transmitere a unor trairi ale personajelor dezarmante si le veti simti cu sufletul. “His Last Gift” ramane un film deosebit despre valorile familiei, despre speranta, despre ce este in stare sa faca un parinte pentru fericirea propriului copil si, nu in ultimul rand, este un film despre incredere si iertare. Nota 10 pentru aceasta poveste emotionanta.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Elenas(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Jeong Do Jeon (2014) – soarta unei naţiuni, la rãspântia a douã dinastii
Intemeierea dinastiei Joseon este o tema populara in k-dramele de televiziune coreene din aceasta perioada. Canalul coreean KBS e unul din cele mai dedicate canale tv din Coreea fata de istoria nationala, comandand si difuzand de ani de zile, fara incetare, seriale istorice lungi, in care se zugraveste fie un episod crucial din istoria tarii, fie imaginea unei personalitati istorice memorabile, pe un fundal istoric de cele mai multe ori zbuciumat. Astfel, e suficient sa amintim faptul ca „Jeong Do Jeon” a urmat in acelasi interval orar ocupat in anii anteriori de seriale precum „The King of Legend”, „Gwanggaeto, the Great Conqueror” sau „King’s Dream”, toate seriale-gigant cu zeci de episoade. Difuzarea lui a inceput dupa doi ani de pregatire si o investitie de 13,5 miliarde de woni (12,5 milioane dolari), cu speranta ca va reusi sa reeediteze succesul rasunator al “Tears Of Dragon” din 1996, drama care reflecta acelasi interval de timp si evenimentele care l-au marcat.
Jeong Do Jeon este o drama in 50 de episoade ce apare ca raspuns la numeroasele critici referitoare la restabilirea locului pe care ar trebui sa-l ocupe piesele istorice autentice, tot mai rare la acest inceput de secol. Poate o drama epica sa supravietuiasca in ziua de azi ramanand fidela evenimentelor istorice, fara a le infrumuseta? Multi au scuturat neincrezatori din cap, spunand ca nu. Dar KBS, cu serialul „Jeong Do Jeon”, care a avut un succes rasunator, a dovedit ca se poate. Spre deosebire de alte drame, aceasta se concentreaza pe viata unui titan politic mai degraba decat pe viata monarhilor. Ce anume a determinat interesul brusc al coreenilor pentru un politician (Jeong Do Jeon, 1342-1398) care a trait in urma cu 600 de ani? Poate e acelasi lucru care a facut din el un serial extrem de popular, anume faptul ca societatea coreeana de astazi are similaritati cu ultimii ani ai Goryeo – populatia nutreste o dorinta arzatoare de reforma si isi doreste in fruntea tarii niste politicieni adevarati care sa aiba grija de bunastarea coreenilor prin intelegere si compromis in loc de certuri si vorbe goale.
„Jeong Do Jeon” prezinta evenimentele ce au loc intr- o perioada de 24 de ani – pornind din anul 1374 si terminand cu 1398, an ce marcheaza sfarsitul dinastiei Goryeo si inceputul dinastiei Joseon. Drama oglindeste conflictul dintre cei care vor sa construiasca dinastia Joseon si cei care se lupta sa protejeze dinastia Goryeo. Intr-un cuvant – SCHIMBARE. Numai ca schimbarea presupune inlocuirea a ceva cu altceva si nu se poate produce lin pentru ca cei afectati de ea i se vor opune cu indarjire.
Goryeo, la sfarsitul secolului XIV, inseamna vremuri de cumplita saracie pentru oamenii simpli. Ani la rand de seceta si darile pe care trebuie sa le achite catre stat si nobili i-au transformat in muritori de foame. Ei nu au reprezentanti in birourile guvernamentale unde titlurile de promovare nu se obtin pe merit ci dupa apartenenta la clasa aristocratica sau sunt cumparate cu daruri scumpe facute politicienilor corupti aflati la carma tarii. Regele Gongmin, profund afectat de moartea imparatesei Noguk, are ca singura preocupare ridicarea unui altar in cinstea acesteia. Este rupt de realitate si nu-i pasa de soarta poporului. Dusmanii sunt la hotare, dar si in interior, caci dregatorii preocupati numai de pastrarea puterii si sporirea averii actioneaza chiar si impotriva intereselor de stat. Aceasta fiind situatia cine ar mai putea atunci sa lupte pentru binele omului de rand, de unde i-ar putea veni salvarea?
Un grup de tineri carturari de la Academia Regala viseaza sa schimbe lumea. Unul dintre ei este Jeong Do Jeon, zis si Sambong. Este cel mai bun savant confucianist si neoconfucianist, un ganditor politic fara egal printre omologiii sai la acea data. El crede ca trebuie indepartat guvernul corupt de la carma tarii, iar sarcina invatatilor este aceea de a construi o tara ideala in care fiecare cetatean poate trai bine. Nascut intr-o familie saraca, acesta a trebuit sa munceasca intreaga viata pentru a se intretine. Implinirea marilor sale ambitii s-a impiedicat de lipsa de progres intr-o societate in care vechile reguli constituiau o frana in calea dezvoltarii.
Lee In Yim, detinatorul celui mai inalt rang printre dregatorii ceresti este, de fapt, forta din spatele regelui marioneta in perioada de declin a Goryeo. Este nobil si este dotat cu o inteligenta sclipitoare, canalizata insa catre planuri diabolice menite sa-i pastreze pozitia privilegiata. Este corupt pana-n maduva oaselor, dar cu talentul sau de manipulator si sustinerea celor de o teapa cu el reuseste sa-i transforme pe acuzatori in acuzati si sa se debaraseze de ei. Intelege potentialul pe care-l reprezinta Jeong Do Jeon si cum incercarea de a-l atrage de partea sa da gres, ii este limpede ca reprezinta un inamic care trebuie inlaturat. Nu obtine condamnarea lui la moarte, dar il trimite in exil pentru 10 ani, amintindu-i ca nu e atat de usor sa schimbe lumea si ca nu va putea face nimic cat timp el, Lee In Yim, este in viata. Desfasurarea actiunii consta in numeroasele confruntari dintre reprezentantii celor doua tabere. Pe de o parte tabara carturarilor din care face parte Sambong, erudit ce are viziunea unui stat prosper aparat de o armata puternica si, pe de alta parte, aristocratia, politicienii corupti care detin puterea, ce cunosc foarte bine chichitele legislative si stiu sa jongleze cu ele. O lupta inegala pana in momentul in care Sambong intelege ca pentru a da viata acestor nazuinte este nevoie de sustinerea unui om puternic, descoperit in persoana generalului Lee Seong Gye. Jeong l-a incurajat Lee Seong Gye (1335-1408) sa puna bazele dinastiei Joseon, care va domni peste Coreea mai mult de 500 de ani. A fost foarte mandru de el insusi, pentru ca nu a fost doar un consilier, ci un co-fondator al noului regat, a stabilit o ideologie de guvernare, a construit Hanyang (azi Seul) in calitate de capitala a regatului nou-nascut, si a pus bazele unui stat nou prin reforma asupra proprietatii terenurilor agricole si prin impiedicarea aristocratiei de a mai detine o armata privata.
Prezenta in distribute a unor nume de actori veterani precum Cho Jae-hyun (Jeong Do Jeon), Park Yeong –gyu alias Lee In Im si Yoo Dong Geun (gen. Lee Seong Gye) au dat greutate serialului si l-au facut sa fie luat in serios. Cho Jae–hyun a acceptat sa joace rolul celebrului personaj imediat ce a citit scenariul. Scenariul dramei este unul bine documentat, cu multe figuri interesante in afara de Jeong Do Jeon, cum ar fi regele fondator al dinastiei Joseon, Taejo, Lee Seong Gye si fiii sai, figuri istorice ce isi au povestea lor dramatica. Drama a devenit favorita barbatilor de varsta medie mai interesati de problemele politice si sociale decat fanii de sex feminin.
Catalogat drept rebel si tradator pentru ca a rasturnat dinastia Goryeo, Jeong Do Jeon a fost victima neintelegerilor si a fost reevaluat destul de tarziu. Din aceasta cauza publicul si mediul academic nu au fost interesati de el. Viata lui a fost transpusa intr-o k-drama doar atunci cand oamenii au fost curiosi sa afle mai multe despre povestea personala a lui Jeong Do Jeon si conditiile in care a deschis o noua era. Apetitul telespectatorilor pentru drame politice si noi lideri a fost atestata de popularitatea unor filme si seriale recente precum Deep Roteed Tree (2011) Masquerade (2012) , The Secret Door (2014). Echipa regizor-scenarist e una cu experienta cand vine vorba de seriale de epoca, regizorul Kang Byung Taek avand la activ serialele Emperor of the Sea si The Great Merchant Kim Man-deok, in timp ce scenaristul Jung Hyun Min se poate lauda cu „Fredom Fighter Lee Hoe-young”. Serialul, ce a avut un rating mediu de 16 % la nivel national, a fost recompensat cu 6 premii, printre care si Marele Premiu, Cel mai bun actor (Cho Jae-hyun) si Cel mai bun scenariu. Regizorul productiei, Kang Byung Taek, a afirmat ca a vrut sa prezinte un politician care a muncit pentru realizarea visurilor sale: „M-am gandit ca aceasta avem nevoie sa vedem in 2014”. Cei care au urmarit drama o considera drept o capodopera, detinand in perioada difuzarii locul 1 in topul preferintelor – toate acestea ar trebui sa fie argumente ce vin in sprijinul ideii ca este un serial ce nu trebuie ratat !
Actrita Lee Young Ae se va intoarce pe micile ecrane. Dupa casatoria si nasterea gemenilor, actrita a luat o pauza de 10 ani. O asteptare lunga pentru fani, o pauza bine meritata pentru geniala actrita. Fanii nu au uitat-o (cine ar fi putut, oare?) si le este dor inca de rolurile ei, in special de cel jucat in “Daejanggeum” (“Jewel in the Palace”). Young Ae a raspandit savoarea a tot ceea ce inseamna Coreea precum un tsunami, depasind granite geografice. “Daejanggeum” sau “Jewel in the Palace” este serialul regizat de Lee Byung Hoon in 2003 si produs de MBC. Acesta a devenit unul din cele mai vizionate seriale coreene, cu o medie procentuala de rating de 46,3%. Varful de rating a fost de 57,8% (practic unul din doi coreeni au vizionat serialul) devenind al zecelea cel mai vizionat serial. Produs cu 15 milioane de dolari serialul a fost exportat in peste 90 de tari castigand 103,4 milioane dolari la nivel mondial, devenind unul din pilonii principali ai Valului Coreean, crescand popularitatea culturii K pop in intreaga lume.
La sfarsitul lui martie s-a anuntat ca actrita va aparea intr-un nou serial. Ce a determinat-o pe eleganta actrita sa accepte acest rol pentru intoarcerea pe micul ecran este povestea unei geniale artiste, Shin Saimdang, care a trait in timpul dinastiei Joseon, in secolul XVI. Producatorul a explicat ca imaginea stilata, aproape aristocrata si felul in care actrita este perceputa de societatea coreeana si nu numai se potrivesc suficient cu Saimdang incat sa indrume privitorul si sa-l ajute sa redescopere viata uneia din cele mai respectate femei din istoria Coreei. Telespectatorii deja asteapta cu nerabdare sa vada un joc actoricesc deosebit. Young Ae va juca rolul unui ambasador care va prezenta intregii lumi elita culturii coreene.
Young Ae va interpreta un rol dublu in “Saimdang, the Herstory”, cu o poveste in poveste, totul pornind a se desfasura in fata noastra de la un lector universitar care gaseste un jurnal secret al unui poete, artiste si mame care l-a crescut pe Lee Yul Gok, cel mai mare invatat al acelui timp. Mutandu-se cand in trecut, cand in prezent, naratiunea ei interactiva va captiva complet, telespectatorii fiind martorii descrierii unui spirit liber care nu a esuat niciodata ca mama, sotie, artist – un vis, avand in vedere societatea confucianista rigida din acea perioada, cunoscuta pentru discriminarea femeilor.
Dupa confirmarea actritei, compania de productie a declarat ca filmarilor vor incepe in iunie dupa cateva luni de pre-productie si serialul va fi difuzat incepand cu prima jumatate a anului viitor. Fiind constienti de renumele actritei si de impactul cultural pe care acest nou serial il va avea, multe posturi de televiziune din strainatate sunt atente la orice miscare sau decizie facuta de Young Ae. O casa de productie din China ia in considerare difuzarea serialului in China simultan cu cea din Coreea.
Infatisand pasiunea extrem de talentatei Saimdang pentru arta si iubirea imensa pentru familie, “Herstory” reinterpreteaza o femeie din istoria veche a Coreei, o femeie cu succes in tot ce facea, arta, educatie, familie.
Nu putem decat sa salutam revenirea pe ecran a acestei actrite, o comoara a Coreei din zilele noastre ce va portretiza o alta comoara a Coreei, o comoara nationala cu un nume simplu. Saimdang.
Daca exista vreun iubitor de film ce nu a auzit inca de Lee Young Ae, va recomandam “Fireworks”, “Daejanggeum” (“Jewel in the Palace”), “Last Present” sau “Sympathy for Lady Vengeance”.
Sursa: businesskorea.co.kr
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Kim Jong Kook îşi face debutul alãturi de Kim Soo Hyun, IU şi Gong Hyo Jin în “Producers”
Exact cand credeai ca distributia serialului mult asteptat “Producers” nu se putea imbunatati cu nimic, apare stirea conform careia Kim Jong Kook se va alatura lui Gong Hyo Jin, IU, Kim Soo Hyun si Cha Tae Hyun.
Kim Jong Kook a confirmat acest lucru deja si a acceptat provocarea de a-si incepe cariera ca actor in acest serial. In aceasta saptamana, dupa intoarcerea din turneul care are loc in China, cantaretul va participa la citirea scenariului.
“Producers” este primul serial in care joaca Kim Jong Kook si acesta va avea rolul unui producator de emisiuni de divertisment. Datorita imensei popularitati pe care Jong Kook si Kim Soo Hyun o au in China, serialul va atrage un numar imens de fani de pe piata asiatica.
Cine este familiarizat cu emisiunile de divertisment din Coreea de Sud stie la ce ma refer cand pomenesc de “X Man”, “Small eye brothers” in “Family Outing” sau “SPARTAAA!” in actualul “Running Man”. Kim Jong Kook este gazda sau co-prezentator sau simplu participant in emisiunile de divertisment inca din 2001, incepand cu “Dream Team”, sezonul 1, de la KBS.
Kim Jong Kook este insa cantaret, si nu unul oarecare, acesta avand numeroase premii obtinute, printre care trei Premii Daesang (“Best Artist of the Year”) primite din partea principalelor trei mari posturi de televiziune din Coreea de Sud (SBS, KBS, MBC).
Poate prietenia pe care o are de ani de zile cu un alt actor celebru distribuit in serial, si anume Cha Tae Hyun, a ajutat la alegerea lui Kim Jong Kook, sau poate experienta pe care a acumulat-o in toti acesti ani in care a fost implicat in emisiuni de divertisment sa-si fi spus cuvantul… Oricare ar fi motivul pentru care a ales sa accepte aceasta noua provocare, nu mai conteaza. Bine ai venit la bord!
“Producers” va fi difuzat la KBS2 la sfarsitul lui aprilie sau inceputul lui mai.
(Sursa: Dramafever)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Tokyo Tribe (2014) – un musical hip-hop strãlucit, atipic lui Sion Sono
Cand vezi ca Sion Sono a mai lansat un film, primul lucru care te intrebi este “pana unde va merge, de data asta ?”. In acest an ne vom pune intrebarea de nu mai putin de 4 ori, si asta pentru ca in 2015 4 noi premiere marca Sion Sono sunt asteptate de fanii regizorului. Pana la ele, insa, nu ne ramane decat sa savuram cea mai noua realizare a acestuia, “Tokyo Tribe”, un film fascinant si surprinzator. Si asta pentru ca avem in fata o realizare destul de rara pentru cinematografia asiatica in general, anume un musical hip-hop. Iar daca la aceasta mai adaugi stilul noncomformist si violenta dusa la extreme specifica filmelor lui Sion Sono, rezulta un amestec halucinant de hip-hop, actiune, fantezie si violenta care cu siguranta te va surprinde. Filmul aduce ceva din atmosfera filmelor violente cu yakuza din anii ’70, imbinand un scenariu aparent simplist cu o intreaga istorie a videoclipurilor hip-hop de peste Ocean intr-un scop artistic. Ce a rezultat e ceva deosebit, pe care pana si marii realizatori de musical-uri de la Broadway ar fi invidiosi. Iar ca meritele sa fie si mai bine subliniate, trebuie spus ca filmul e de fapt un live-action, o ecranizare dupa o manga (“Tokyo Tribe2” a lui Santa Inoue) publicata intre 1997-2005, deci dupa o poveste desenata. Nu e de mirare ca filmul a fost prezent in toamna lui 2014 la nu mai putin de 5 festivaluri internationale de film (Toronto, Busan, Londra, Hawaii si Austin – Fantastic Fest), iar in acest an la Rotterdam si Goteborg. Distributia e una colorata, incluzand actori tineri cunoscuti mai mult din seriale de televiziune sau filme de categoria a 2-a, din cativa actori veterani in rolurile secundare (Riki Takeuchi, Denden) dar si cu unul din protagonisti interpret de rap in viata reala, Young Dais, membru al formatiei japoneze de rap NCBB, aflat la debut in lumea filmului.
Intr-un viitor apocaliptic, Tokyo e zgaltait de cutremure violente zi de zi, iar orice autoritate a statului e subminata de legile fiecarui cartier in parte. Exista 23 de triburi care controleaza principalele cartiere ale Tokyo-ului, fiecare cu liderul propriu si propria ideologie. Cel mai pasnic dintre triburi e Musashino Saru, condus de Tera, ce interzice folosirea violentei in rezolvarea conflictelor si ale carei cuvinte de ordine sunt prietenia si pacea. Sufletul comunitatii e Kai, admirat de toata lumea si privit ca un veritabil conducator si prieten de toti locuitorii din Musashino. Odata, cel mai bun prieten al acestuia era Merra, devenit intre timp rivalul sau numarul 1, obsedat de razbunare, sef al clanului Wu-Ronz din Bukuro. Wu-Ronz era un clan violent, ce exploata pe toata lumea care ii cadea in mana, avandu-l in umbra pe Buppa, un temut interlop sangeros si grotesc, ce tintea stapanirea intregului Tokyo si supunerea tuturor triburilor. Iar Merra era ca un adevarat fiu pentru acesta, principalul instrument de realizare a tuturor faradelegilor. Intr-una din zile, mai multe fete din Musashino sunt duse in Bukuro si transformate in sclave. Intamplarea face ca intre ele se afla si o anume Sunmi, ce opune rezistenta, infuriindu-l pe Merra si pe Buppa. In momentul in care Buppa primeste mana libera de la Inaltul Preot sa cucereasca Tokyo, acesta porneste un razboi impotriva tuturor triburilor. In fata pericolului disparitiei, Musashino uneste in jurul sau triburile Nerima, Shinjuku Hands, Fetele Gira Gira, Shibuya Saru si celelalte triburi mai mici, declansand o contraofensiva. Rebela Sunmi, din interior, le va da o importanta mana de ajutor. Razboiul intre triburi e pe cale sa inceapa…
“Tokyo Tribe” a obtinut 1,3 milioane de dolari incasari la box-office in Japonia, dar acest lucru nu e o unitate de masura a valorii sale, cata vreme vorbim de un film cult, realizat dupa alte reguli decat filmele comerciale ce se adreseaza unui public banal, incapabil sa descifreze profunzimea mesajelor din substratul filmelor realizate de un Sion Sono, “copilul teribil al cinematografiei japoneze”. Simbolistica, ideea tratata ca atare si necosmetizata, actiunea in forma bruta, exagerarile, toate transforma “Tokyo Tribe” intr-un veritabil film cult despre care se va vorbi mult peste ani. Multi critici de film il considera filmul anului 2014 in Japonia, pe drept cuvant, si asta pentru ca aduce ceva nou in filmul japonez: teme tipice filmelor japoneze din toate timpurile (Yakuza, viata in cartierele marginase, ideea de trib si onoare) puse la un loc pe ritmuri de hip-hop, sub forma unui musical electrizant. Iar pentru a viziona acest film si a-ti placea, nu e nevoie sa fii un fan al hip-hop-ului. Violenta se dazlantuie abia spre final (ajungi la un moment dat sa te intrebi daca nu cumva s-a cumintit Sion Sono), cea mai mare parte a timpului filmul fiind unul axat pe descriere si expunere, ca e vorba de principiile ce calauzesc triburile, de cutume, de modele comportamentale sau antimodele. Nici sa pui limba japoneza pe ritmuri de hip-hop nu e un lucru usor, cu atat mai putin sa traduci si sa transmiti nealterat mesajul acestor melodii intr-o alta limba, iar aici toate meritele pentru excelenta adaptare ii revin lui selaflaure, autorul traducerii in romana a subtitrarii. Prima jumatate de ora din cele aproape 2 ore ale filmului poate fi una in care te acomodezi mai greu cu lumea descrisa in film, cu personajele colorate, cu limbajul lor de cartier, dar senzatia asta dureaza pana prinzi ideea filmului, dupa care e o adevarata delectare, odata intrat in ritm. Iar povestea e spusa in ritmuri de hip-hop, fiind construita in jurul melodiilor, de care se leaga. Melodiile, cum se intelege de la sine, nu au legatura sub nici o forma cu manga, ce ofera doar contextul, personajele si pretextul subiectului. In fapt, firul epic e legat direct de melodiile interpretate, si nu de putine ori povestea e narata prin intermediul versurilor melodiilor. Sau, am putea spune chiar invers: Sono creeaza imaginile pornind de la muzica. Iar daca il mai tineti minte pe menestrelul din “Moulin Rouge” interpretat de John Leguizamo, si in “Tokyo Tribe” avem parte de un narator in versuri ce ne primeste in lumea triburilor (bandelor de cartier), facandu-ne istoricul lor intr-una din cele mai memorabile scene din filmele lui Sono, ce se intinde pe durata a nu mai putin de 5 minute filmate deodata, fara intrerupere, 5 minute in care menestrelul din Tokyo-ul apocaliptic, interpretat de Sometani Shota (Lesson of Evil, Himizu), joaca rolul unei “istoric” ce nu tine partea nimanui, prezentand obiectiv fiecare banda in parte. Iar vocea lui va fi pe tot parcursul filmului ghidul ce-l va calauzi pe spectator in lumea inchipuita de Sono. Nu in ultimul rand, “Tokyo Tribe” e un film colorat si la figurat, dar si la propriu. Fiecare personaj e infatisat in costume care mai de care mai atragatoare pentru ochi, colorate si stridente; imagini de senzatie, ploaia care cade neincetat, cutremurele, ritmul de hip hop care atunci cand inceteaza iti da senzatia ca lipseste ceva, decorurile bizare (de departe cel mai “atragator” decor e cel al camerei decorate cu oameni pe post de mobile, goliti de orice sentiment sau ratiune, redusi la rangul de elemente de decor), toate creeaza imaginea unei lumi de cosmar atat de vii incat ca spectator ai senzatia ca oricand poti cadea in ea. Plin de replici amuzante, violenta si interpretare de exceptie (in film apar rapperi adevarati, DJ, iar tatuajele personajelor au fost realizate de designeri de tatuaje profesionisti), “Tokyo Tribe” e o productie plina de energie, originala si inedita pentru un film semnat Sion Sono, care cu siguranta merita vazut.
Multumiri pentru traducerea in premiera in Romania realizata de selaflaure (Asia Team) pentru asiacinefil.
Conform ultimelor zvonuri de pe piata de seriale din Coreea de Sud, Rain trebuie sa aleaga una din cele doua oferte de a juca intr-un serial: fie alege sa joace alaturi de Ha Ji Won (tinem pumnii stransi!), fie de Kang So Ra. Personal, sper sa fie castigatoare prima varianta.
Serialul “The Time I’ve Loved You, 7000 Days” este un remake dupa o drama taiwaneza “In Time With You” si spune povestea a doi vechi si foarte buni prieteni care se indragostesc unul de celalalt; deci e o poveste despre prietenie si iubire. Ha Ji Won deja si-a dat acceptul de a juca in serial. Rain si Ha Ji Won au mai filmat impreuna pentru “Love Story” (videoclipul lui Rain din 2008) si trebuie sa recunostem ca au aratat tare bine impreuna. In plus, cred ca atat scenariul cat si actrita pentru rolul principal l-ar avantaja pe Rain. Ha Ji Won a jucat in nenumarate seriale si filme si are o mare experienta in domeniu. Urmariti-o in “100 Days with Mr. Arrogant”, “Love, So Divine”, “Closer to Heaven” sau “Damo”, “Something Happened in Bali”, “Hwang Jin-i”, “Secret Garden”, “The King 2 Hearts”, “Empress Ki”.
Kang So Ra este distribuita (neconfirmat) in “Warm and Cozy”, k-drama surorilor Hong. Initial, unde rolul principal masculin a fost oferit lui Kim Woo Bin, insa acesta a refuzat. Scenariul se bazeaza pe povestea unor tineri care se muta pe insula Jeju pentru a incepe noi etape in viata, departe de orasul aglomerat. Dupa ce am auzit ca rolul principal masculin i-a fost oferit lui Kim Woo Bin si acesta a refuzat si apoi oferit lui Rain, mi-am zis in sinea mea “no way”. Recunosc ca nu il vad pe Rain alaturi de Kang So Ra. Pe Woo Bin? Probabil. Pe Rain? In niciun caz.
Cred ca Rain ar face un rol bun alaturi de Ji Won, mai ales ca a mai lucrat alaturi de scenarista Min Hyo Jung in 2004 in megahitul “Full House”, serial care i-a extins faima si consolidat tranzitia de la cantaret la actor. Cred ca acest rol este mai potrivit varstei si imaginii lui Rain.
Potrivit reprezentantilor lui Rain, acesta ia in considerare ambele roluri si inca nu a decis nimic. Dupa o alegere total neinspirata cu “She’s So Lovable” (a carui vizionare pana la final solicita un efort serios pentru amatori), sa speram ca de data asta alegerea va fi una inteleapta.
“The Time I’ve Loved You, 7000 Days” va fi difuzat la sfarsit de saptamana, din iunie, pe SBS dupa terminarea “Divorce Lawyer in Love”. La MBC, “Warm and Cozy” va fi difuzat din mai.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Lee Jun Ki curtat pentru a deveni un vampir al nopţii
Lee Jun Ki este cerut pentru o noua k-drama istorico-fantastica. Aceasta se va numi “Scholar Who Walks the Night” si partea fantastica va consta in vampiri. Da, vampiri.
Lee Jun Ki nu este strain de genul “sageuk” (termenul coreean care reprezinta dramele istorice coreene) dupa marele hit “The King and the Clown” din 2005, serial care practic l-a lansat, “Iljimae” din 2008 sau “Arang and the Magistrate” alaturi de Shim Min-a.
Producatorii serialului “Scholar Who Walks the Night” au mai cautat si incercat distribuirea rolului principal si altor actori celebri, insa nu au avut succes, nimeni nu a spus clar ca accepta rolul ci doar ca vor lua oferta in considerare. Atat Kim Soo Hyun cat si Park Hae Jin au fost doua nume vehiculate, insa acestia nu au acceptat. Nici Lee Jun Ki nu este sigur, reprezentantii acestuia declarand ca actorul se gandeste la oferta, insa nu au trecut de faza discutiilor despre rol. Sa speram ca totusi va accepta.
O manhwa (benzi desenate) celebra a stat la baza scenariului serialului. Actiunea se petrece in perioada Joseon si personajul feminin, care deocamdata este oferit lui Han Groo, provine dintr-o familie aristocrata decazuta, personaj care se deghizeaza cu ajutorul unor haine barbatesti pentru a vinde carti; aceasta se indragosteste de un discipol vampir (hmm, un hibrid intre “Twilight” si “Sungkyunkwan Scandal”?).
Dupa “Blood” si “Orange Marmalade”, “Scholar Who Walk the Night” este al treilea serial cu vampiri din acest an, asa ca avem un nou trend in industria serialelor din Coreea de Sud.
“Scholar Who Walks the Night” va avea premiera in iulie, la MBC.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Blue Swallow (2005) – povestea senzaţionalã a primei femei pilot civil coreene
Exista putine filme, indiferent de ce cinematografie vorbim, care sa aiba puterea sa te impresioneze atat de mult incat sa le numesti cel putin memorabile. Capodoperele sunt nivelul cel mai de sus, atins doar de genii ale cinematografiei, iar in ziua de azi ne e destul e greu sa gasim astfel de productii la nivel mondial, insa productiile memorabile se realizeaza an de an, de artisti debutanti, in devenire sau consacrati, ce au parte fie de talent, fie de scenarii bune, fie de bugete memorabile sau actori talentati in distributie. Cand toate acestea se combina, rezulta perfectiunea, capodopera. “Blue Swallow” nu e o capodopera, insa un film memorabil e fara discutie. Si inca unul superb, realizat de coreeni in silul lor aparte, sensibil. Regizorul si scenaristul Yoon Jong-chan a debutat in 2001 cu “Sorum”, un horror cu Jang Jin-young, pe care a convins-o sa accepte rolul principal si in productia cu buget ridicat “Blue Swallow”, in 2005. Trei ani mai tarziu regiza “I Am Happy”, o poveste emotionanta cu Hyun Bin in rolul principal, iar in 2013 dadea din nou lovitura cu un film sensibil, “My Paparotti”. Revenind la “Blue Swallow”, in rolul principal feminin o revedem pe Jang Jin-young, regretata actrita ce s-a stins in 2009, ce a impresionat cu rolurile din “Over the Rainbow” si “Scent of Chrysanthemums”, si care se afla, probabil, in fata celui mai bun rol al carierei. De altfel, aceasta a si fost premiata de Asociatia Coreeana a Criticilor de Film cu premiul pentru Cea mai buna actrita in 2006. In rolul principal masculin il vedem pe Kim Ju-hyeok, pe care ni-l amintim din serialul “Lovers in Prague” si, mai ales, din recentul serial “God of War”. Surprizele nu se opresc aici: Han Ji-min, de nerecunoscut in rolul Jung-hee, debuta pe marele ecran in acest film, din a carui distributie fac parte si japoneza Yuko Fueki (daca vi se pare cunoscuta figura ei, e din cauza aparitiei in cele doua seriale coreene de succes IRIS si IRIS 2), dar si cunoscutul actor japonez Toru Nakamura (K20, I Give My First Love to You, Love Never to End). Filmul, ce a avut incasari de 3 milioane de dolari, este inspirat din povestea reala a lui Park Kyung-won, una din primele femei pilot ale Coreei.
Nascuta in 1901, Park Kyung-won a avut o viata scurta, stingandu-se in mod tragic la doar 32 de ani intr-un accident aviatic. De mica a fost pasionata de zbor si avioane, la 16 ani parasind orasul natal Daegu si plecand in Japonia pentru a-si implini visul. Frecventand biserica coreeana din Yokohama, s-a convertit la crestinism, un an mai tarziu revenind in Daegu pentru a se inscrie la Scoala de surori medicale din oras. Desi visul ei era sa devina pilot, intai avea nevoie de bani pentru studii.In 1925 se intoarce in Japonia, unde in cele din urma se inroleaza la scoala de aviatie din Kamata, asta dupa ce initial a sperat ca se va putea inrola la aceeasi scoala de aviatie unde a fost format si primul pilot coreean de avioane, An Chnag-nam (scoala care insa arsese din temelii in 1923). Diu ani mai tarziu a terminat cu bine studiile, obtinand licenta de pilot de gradul trei, iar un an mai tarziu pe cea de pilot de gradul doi. In 1933 a fost aleasa sa piloteze pentru prima data pe un traseu nou, intre Japonia si Manciuria, traversand Coreea in zbor. In fatidica zi de 7 august 1933, a urcat la bordul “Randunicii Albastre”, luandu-si zborul de pe aeroportul Haneda din Tokyo spre Manciuria, insa 42 de minute mai tarziu s-a prabusit in apropiere de Hakone, pierzandu-si viata la numai 32 de ani impliniti cu doar 2 saptamani in urma. O interesanta carte despre viata acestei curajoase femei coreene a scris Kano Makiyo in 1994, intitulata “Stramtori de netrecut: viata femeii pilot Park Kyung-won”.
Coreea, 1910. In urma tratatului de anexare japonezo-coreean, Imperiul coreean e anexat la Japonia. Daca pentru cei maturi, momentul a fost unul dureros, dand nastere unui sentiment national anti-japonez, pentru micuta Kyung-won, la cei 9 ani, japonezii erau vazuti ca niste luptatori ninja cu puteri supranaturale. Copiii nu vorbeau decat despre ninja, despre faptul ca acestia zburau asemeni unor pasari, iar in ziua in care vede pentru prima data un avion brazdand cerul campiilor manoase ale Daegu-ului, in sufletul micutei Kyung-won se cuibareste un vis: acela ca intr-o zi sa zboare. Anii trec, si in ciuda povetelor parintilor, fuge de acasa tocmai in Japonia, unde cocheteaza cu scoala de aviatie. Pentru a-si continua studiile are insa nevoie de bani, astfel ca se angajeaza ca sofer la o companie de taxiuri. Si asa il cunoaste pe d-l Isida, un client atragator ce ofera tot timpul bacsisuri consistente, dar care mai tot timpul se afla sub influenta licorii bahice. Afland ca de fapt acesta era un coreean, cu numele real Han Ji-hyuk, tanara Kyung-won se indragosteste de acesta… Insa idila lor e franta brusc de aparitia in scena a tatalui lui Ji-hyuk, care ii face ordine in viata si il trimite sa se inroleze. Cu banii castigati, Kyung-won se inscrie la academia de aviatie, unde devine unul din cei mai buni piloti, iar destinul face sa il revada pe Ji-hyuk, ce a devenit ofiter de meteorologie. Povestea de dragoste dintre cei doi continua, el sustinand-o din plin pe Kyung-won in implinirea visurilor. Dar o competitie cruciala se arata la orizont pentru academia unde s-a format Kyung-won, iar aceasta e chemata sa salveze onoarea academiei, infruntand o rivala de calibru, nimeni alta decat amanta Ministrului de Externe japonez, Gibe, ce devine rivala ei. Competitia va avea urmari care vor schimba crucial destine.
Impreuna cu Kwon Ki-ok, Park Kyung-won a fost una din primele femei coreene din aviatie. Desi in general e recunoscut ca Kwon Ki-ok a fost prima femeie coreeana pilot, aceasta a activat in afara teritoriului Coreei, fiind inrolata in Forta Militara Aeriana a Republicii China. In consecinta, istoricii o considera pe Park Kyung-won prima femeie pilot civil din istoria Coreei. Aceasta se inscrie in galeria femeilor celebre din intreaga lume care au uimit prin curajul si pasiunea lor pentru zbor in niste vremuri in care aviatia era la inceputuirle sale. In Europa, prima femeie pilot a fost baroana Raymonde de la Roche, ce a obtinut brevetul in 1910. In Statele Unite, Harriet Quimby a devenit prima femeie pilot de pe continentul nord-american in 1911, in timp ce in Romania, Elena Caragiani din Tecuci obtine brevetul de pilot la Paris, in 1914. In scurt timp, aceste femei au devenit subiecte de presa, „vedete” in competitie cu barbatii piloti. Una din cele mai celebre astfel de „vedete” a fost Amelia Earhart, ce a realizat in 1932 primul zbor solo transatlantic, in timp ce englezoaica Victor Bruce (cunoscuta sub numele The Hon Mrs Victor Bruce), dupa ce a stabilit mai multe recorduri pe uscat si pe apa, s-a alaturat in 1928 unui club de zbor, si 2 ani mai tarziu a pornit intr-un tur al lumii cu avionul ei „Bluebird”, pornind din Londra, oprindu-se in Germania, Austria, Iugoslavia, Tucia, Siria si Irak. Mai apoi a zburat spre India, Birmania, Siam si Vietnam (Indochina), a aterizat din cauza musonului in jungla Mekong-ului unde a contactat malaria, insa nici acest obstacol nu au impiedicat-o sa-si duca mai departe calatoria, ajungand la Hanoi, Hong Kong, Shanghai si Seul, fiind prima femeie ce a traversat in zbor Marea Galbena. Dupa ce a acoperit 16.625 km in 25 de zile de zbor, aceasta a ajuns la Tokyo, moment istoric suprins si de filmul „Blue Swallow”.
Revenind la film, mai trebuie spus ca acesta a starnit o puternica polemica inaintea premierei. Si aceasta datorita faptului ca, fiind studiata biografia femeii pilot Park Kyung-won, s-ar fi sustinut faptul ca aceasta ar fi intrerpins niste actiuni pro-japoneze in perioada cat a fost pilot. Nu trebuie uitat faptul ca in 1910 Coreea devine colonie japoneza, in anii urmatori luand nastere diverse organizatii nationaliste sau comuniste anti-japoneze ce au subminat autoritatea imperiala prin atentate sangeroase. Or, faptul ca Park Kyung-won a studiat zborul in Japonia, dar si contextul in care a fost nevoita sa realizeze ultimul ei zbor, care i-a si adus sfarsitul, in numele Imperiului Japonez, au dus la aceste suspiciuni de colaborare cu japonezii, care nici azi nu au fost pe deplin lamurite. „Blue Swallow” incearca sa prezinte povestea lui Park Kyung-won din perspectiva umana, a unei femei ce e dispusa pentru pasiunea sa sa faca inclusiv compromisul de a fi considerata de conationali drept tradatoare de tara, cu toate ca lucrurile nu au stat deloc asa. E adevarat ca avem in fata o dramatizare a unei povesti reale, ca unele personaje, fapte si intamplari au fost partial modificate, insa totul a fost facut in pur scop artistic, iar rezultatul a meritat tot acest efort, dand o lectie de viata impresionanta tuturor contestatarilor, ce au cerut chiar anularea premierei productiei.
S-ar putea spune multe alte lucruri despre acest film deosebit. Interpretarea tuturor actorilor e de clasa (chiar daca distributia nu are nume extraordinare), imaginile sunt senzationale, scenariul e captivant, desi putin cam lent, filmul fiind bine structurat pe durata celor 2 ore si 11 minute ale sale. Coloana sonora e un alt plus al productiei, dandu-i un aer grandios, chiar eroic, iar melodia de la final e deosebita. E un film caruia nu-i lipseste nimic, o dovada ca atunci cand vine vorba de a-si omagia eroii, coreenii sunt adevarati maestri. Un film, cum spuneam la inceput, de neuitat, ce nu trebuie scapat de nici un iubitor al cinematografiei si istoriei coreene.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Elenas(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Fated to Love You (You Are My Destiny) (2014) – un remake reuşit dupã un serial taiwanez, cu polivalentul Jang Hyuk în rolul principal
Serialul “Fated to Love You” (cunoscut si ca “You Are My Destiny”) a pornit la drum cu mari asteptari, din cel putin doua motive. In primul rand pentru ca era un remake al unui serial taiwanez din anul 2008, premiat la “Golden Bell” cu premiul de Cel mai bun serial al anului (plus inca 4 nominalizari), foarte popular in Taiwan, si in al doilea rand datorita distributiei solide, in care capul de afis e tinut de trio-ul Jang Hyuk, Jang Na-ra si Choi Jin-hyuk. Jang Hyung si Jang Na Ra joaca impreuna dupa 12 ani (prima oara au jucat impreuna intr-un serial modest de la inceputurile carierei, “Bright Girl’s Success”), iar prestatia din serial le aduce cateva premii la MBC Drama Awards 2014, printre care si premiul pentru Cel mai bun cuplu dintr-un serial MBC. Cele 20 de episoade au avut un rating mediu de 10,9%, avandu-i ca regizori pe Lee Dong-yoon (Feast of the Gods) si Kim Hee-Won. Scenariul scris de Joo Chan-ok (Lobbyst) si Jo Jin-kook (Soulmate). Ost-ul de exceptie al acestui serial insoteste si subliniaza momentele importante ale povestii, beneficiind de vocile exceptionale ale unor artisti consacrati ai muzicii coreene: Jung Dong-ha cu “Destiny Sonata”, Ailee cu “Goodbye my love”, si o intreaga suita de melodii de care sigur va veti bucura.
In multe seriale coreene intalnim situatii asemanatoare definite ca fiind clisee: barbat bogat, frumos, cult, educat etc. intalneste absolut intamplator o fata care este saraca, fara scoala, nu stie sa se imbrace, etc. si se indragosteste de ea datorita caracterului ei de fata buna, pura si naiva, dar si din cauza prospetimii si noutatii pe care le aduce in cercul restrans si impenetrabil al fiilor de chaebol. Si, bineinteles, apare inca un barbat, de cele mai multe ori la fel de bogat, frumos, scolit in strainatate, care se indragosteste de aceasi fata, formand clasicul triunghi amoros. Si acest serial incepe in aceiasi nota, dar pe parcurs se distanteaza de elementele comune, deruland o poveste care incepe cu accente comice, ce se transforma in scene dramatice cu emotii si trairi intense.
Mi-young e o functionara marunta intr-o firma de avocatura. Este cunoscuta insa pentru ca nu poate refuza pe nimeni si asfel este mereu solicitata sa faca tot felul de comisioane pentru colegii ei. Printr-o intamplare, castiga o excursie in Macao, unde este cazata la un hotel. Cateva intamplari o fac sa bea de una singura mai mult decat trebuia, intorcandu-se destul de ametita in camera de hotel pe care o gaseste deschisa si, obosita, se cuibareste in pat, adormind pe loc. Dimineata, surpriza, in pat cu ea se afla un barbat total necunoscut si, dupa aparente, nu doar dormisera impreuna. Dupa groaza si stupoarea pe care o traiesc amandoi, incearca sa se replieze si sa accepte ceea ce s-a intamplat, iar dupa ce isi spun tot ce era de spus, o ia fiecare pe drumul sau, hotarati sa nu se mai vada niciodata. Dar surpriza cea mare vine cand Mi-young afla ca barbatul cu care avusese o aventura este Lee-gun, presedintele unui concern de chimicale, si ca este (cum se poate altfel)… insarcinata. Ca urmare, familiile celor doi convin ca impricinatii sa se casatoreasca rapid, si Mi-young se muta in casa sotului ei. De bun-venit, acesta o pune sa semneze un contract prin care ea se obliga ca dupa zece luni sa-si paraseasca de bunavoie sotul, copilul si casa in schimbul unei sume de bani, desigur. Cum ea nu poate spune “nu” la nimeni, refuza banii si accepta restul conditiilor impuse. Impartind acelasi spatiu dar mai ales grija pentru copilul nenascut ii apropie pe cei doi soti aflati inca intr-o expectativa prudenta. Dar destinul le va lua inapoi ceea ce i-a unit, aruncandu-i intr-un lung si dureros cosmar din care se vor zbate sa iasa ascunzandu-si ranile unul de celalalt dar si faptul ca s-au indragostit unul de altul.
Sa aruncam o privire si asupra personajelor acestui serial. Kim Mi-young (Jang Na Ra) este numita la locul de munca biletel sau “fata post-it”, deoarece i se cereau diferite si multe comisioane, mai mult sau mai putin personale, fara ca nimeni sa-i spuna vreodata “multumesc”, folosita ca si un biletel pe care, dupa ce isi face treaba, il arunci la gunoi. Este incapabila sa refuze pe cineva gandindu-se mai mult la disconfortul persoanei refuzate decat la ea, si niciodata nu se simte umilita. Indragostita de un coleg avocat, grobian si profitor, pe care il invita cu ea in Macao, este umilita si jignita in cel mai josnic mod, si acest lucru ii deschide ochii asupra caracterului infect al omului. Constienta ca nu straluceste prin nimic, dar respirand bunatate prin toti porii, il cunoaste pe Lee-gun, omul care are totul si de care se va indragosti, adanc si dureros. Dupa ce viata o loveste crunt, se va ridica si va renaste ca o femeie care stie ce vrea, descoperindu-si o pasiune pe care o o ridica la rang de meserie si care o va face renumita.
Lee-gun (Jang Hyuk) este singurul mostenitor a 22 de generatii, si familia il vrea casatorit si cu copil. Asa ca in momentul in care familia aude de casatoria lui pripita, se gandeste la o casatorie numai pe hartie pentru a avea un copil, ceea ce contravine regulilor. Ramas fara parinti care mor intr-un accident pe cand el era mic, are grija ca afacerea familiei sa mearga bine, are grija de energica lui bunica dar si de fosta concubina a tatalui lui si fiul ei, viitor candidat la presedintia firmei. Aflat sub amenintarea declansarii iminente a unei boli ereditare care secerase toti barbatii din familie, isi da seama ca trebuie ca cei apropiati sa fie pusi la adapost in eventualitatea imbolnavirii lui, luand masuri de neinteles pentru cei din jur, dar mai ales pentru Mi-young care, ranita si indurerata, le accepta fara a pune intrebari. Singur si ranit, ascunde de ceilalti suferinta care il insoteste, vizibil fiind doar un comportament putin bizar dar si un ras nebunesc prin care mascheaza durerea unei iubiri pierdute pe care nu o va mai gasi niciodata.
Daniel Pitt (Choi Jin-hyuk) este confundat cu un preot de catre Mi-young, el fiind de fapt un designer de succes, si care printr-un concurs de imprejurari va deveni umarul pe care se va sprijini in clipe de deznadejde. Un barbat frumos, talentat, prieten si sfatuitor de nadejde, este in cautarea surorii lui de care se pierduse pe cand erau copii, si este implicat in relatia Mi-young-Lee-gun, fiind martor la multe intamplari. Acesta incearca sa o ajute si sa o protejeze pe Mi-young, o impulsioneaza si o sprijina pentru a deveni o femeie mai puternica.
Bunica lui Lee-gun (Park Won-sook) vrea ca acesta sa fie fericit alaturi de o femeie si un copil si atunci cand afla ca Mi-young este insarcinata o primeste cu toata dragostea si cu bratele deschise fiindca, desi plina de avant si energie, este totusi in varsta si vrea sa-si vada nepotul bine consolidat in functia de presedinte, pentru ca… dusmanii nu dorm.
Kang Se Ra (Wang Ji-won) logodnica lui Lee-gun, este balerina si desi plina de iubire nu ezita sa puna profesia inaintea iubirii, de aceea nu vine in Macao unde Lee-gun o astepta pentru a o cere in casatorie. Cand isi da seama ca nu poate trai fara el, se intoarce pentru a-l revendica, devine o scorpie cu Mi-young si va intreprinde unele actiuni care o vor rani profund pe aceasta.
Un serial peste media multor k-drame de duzina care inunda canalele coreene de televiziune in ultimul timp, un remake reusit si mult mai cu sarm decat varianta taiwaneza (depinde si de gusturi), pe care cu siguranta fanii k-dramelor il vor aprecia.
Dupa stirea conform careia Kim Woo Bin a refuzat pana la urma rolul in drama “Warm and Cozy” al carei nume a fost initial “Jeju Island Gatsby” din cauza programului incarcat, se pare ca nici Kang So Ra nu si-a dat acceptul inca in mod oficial si inca se gandeste la oferta.
Noua drama produsa de cei de la MBC ii aduce impreuna pe producatorul Park Hong Kyun din “Best Love” si pe scenaristele Hong Jung Eun si Hong Mi Ran.
Si actorul Eom Ki Joon este in discutii cu producatorii pentru un rol in serial, dar nu s-a aflat inca nimic despre rolul oferit. Dupa rolul din thriller-ul “Golden Cross” sper sa-l vedem in acest serial intr-un rol amuzant; cine isi aduce aminte de el in “Dream High” sau “Scent of a Woman”? Acesta a mai jucat in “Phantom” si “The Virus” si este un foarte bun actor de musical.
Actorul Lee Sung Jae care a mai jucat si in “King’s Face” are un rol secundar. Sa speram insa ca nu va fi un alt rol de erou negativ, ar fi bine o schimbare din acest punct de vedere.
Producatorii sunt inca secretosi cand vine vorba de scenariu sau intriga. Momentan se stie ca este vorba despre o comedie romantica ce are loc pe insula Jeju, despre niste tineri care se muta pe insula pentru a scapa de viata sufocanta din oras. Serialul este descris ca o comedie romantica ce “vindeca”, insa eticheta asta se pune mai nou tuturor comediilor romantice. Ce ne trebuie insa nu sunt etichete ci mai degraba o distributie confirmata in mod oficial, atat de catre actori cat si de agentiile lor.
“Warm and Cozy” urmeaza sa fie difuzat dupa terminarea “Angry Mom” in fiecare miercuri si joi la MBC, incepand din mai.
Desi serialul “Orange Marmalade” care va fi difuzat la KBS se axeaza in principal pe o distributie mai tanara, printre care si Yeo Jin Gu care a jucat in “Potato Star 2013QR3”, Jonghyun din trupa CN Blue si Seolhyun din trupa AOA, recent a fost adaugat distributiei si Song Jong Ho (“Mandate of Heaven”, “Answer Me 1997”). Si va juca, ghiciti in ce rol? Rolul unui profesor cordial si bland. Am mentionat ca este si vampir?
Scenariul serialului “Orange Marmalade” este facut dupa un webtoon fantastico-romantic (scris de Seon Woo si publicat cu mare succes din 5 februarie 2011 pana in 4 ianuarie 2014 pe site-ul coreean Naver, Seon Woo preferendu-l in detrimentul site-ului Daum) ce descrie o lume in care vampirii au fost vanati de catre oameni pana aproape de disparitie, asta cu toate ca in ultimii 200 de ani ar fi existat un tratat de pace intre oameni si vampiri. Acum, vampirii traiesc printre oameni, ascunzandu-si adevarata identitate si hranindu-se numai cu sangele animalelor. Dar vampirii sunt, totusi, pradatori si jinduiesc dupa sange uman. Povestea se concentreaza pe iubirea dintre doi adolescenti, un vampir si o fiinta umana (Seolhyun si Jin Gu), dar si pe o liceana care, din greseala, il musca pe cel mai popular baiat din scoala, in timp ce acesta dormea.
Desi pare a fi perfect pentru a juca rolul unui vampir dur si rece, dar plin de sex-appeal in acelasi timp, personajul interpretat de Song Jong Ho este unul afectuos si bun. Personajul isi ascunde adevarata identitate de restul lumii si va juca un rol important in viata personajelor principale.
Song Jong Ho este genul de actor pe care iti face placere sa-l vezi chiar si in roluri care nu-ti plac in mod deosebit, datorita sarmului si naturaletii cu care joaca. Desi, din pacate, inca nu a avut un rol principal, rolurile sale secundare dau amploare si valoare scenariilor si serialelor in care joaca.
Se vor axa scenaristii pe povesti cu vampiri? Acesta pare sa fie noul trend; in trecut am avut ca tema comuna calatoria in timp (vezi “Doctor Jin”, “Faith”, “Rooftop Prince”, “Operation Proposal” sau “Queen In Hyun’s Man”) si chiar anul acesta am vazut lupta dintre “Hyde, Jekyll, Me” si “Kill Me, Heal Me”. Deocamdata, in Coreea se difuzeaza “Blood”, pentru care s-a filmat si la Sibiu si Bucuresti.
“Orange Marmalade” va avea premiera in mai, la KBS.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
My Love, My Bride (2014) – un remake ce face radiografia unei cãsnicii la început de drum
“My Love, My Bride” e inca o poveste romantica inspirata din momentul inceputului casniciei unui cuplu de tineri. In ultimii ani a plouat cu filme coreene pe aceasta tematica, speculandu-se un curent venit dinspre Hollywood, unde astfel de comedii romantice usoare au prins bine acum un deceniu si care in zilele noastre au devenit total neatragatoare inclusiv pentru tinerele cupluri, segmentului de varsta de pana in 35 de ani caruia i se adreseaza. E suficient sa ne amintim de “Very Ordinary Couple”, productia din 2013 cu Lee Min-ki si Kim Min-hee, pentru a concluziona ca acest film (aproape plictisitor) a spus absolut totul despre aceasta tema a cuplului aflat la inceput de drum. Mai mult, aceasta prodctie (ce s-a ales si cu doua premii) a fost scrisa si regizata de aceeasi persoana, lucru care nu se intampla la “My Love, My Bride”, regizat de Lim Chang-sang, ce revine ca regizor dupa un deceniu de absenta de la debut, al carui scenariu e scris de Kim Ji-hye (Indian Summer, Au Revoir, UFO, dramatizare Architecture 101, Hope) si Lee Myung-se (Duellist, Nowhere to Hide, M). In fapt, implicarea lui Lee Myung-se, cunoscut si ca regizor al amintitelor productii, vine doar in masura in care “My Love, My Bride” e un remake dupa scenariul lui ce a stat la baza filmului original omonim din 1990. Filmat in mai putin de 3 luni (probabil un Kim Ki-duk il termina in cateva zile, la cat de putin sofisticata este productia), filmul ii are in rolurile principale pe Shin Min-a (The Beast and the Beauty, The Naked Kitchen, Madeleine) si Cho Jung-seok (cunoscut in special din rolul din k-drama “You are the best !”).
Dupa o relatie plina de momente frumoase, Mi-young (Shin Min-a) si Young-min (Cho Jung-seok) decid sa se casatoreasca. O noua viata ii asteapta pe cei doi, si nu pare a fi una in care sa curga mereu lapte si miere: viata de proaspat casatoriti. Sub atenta supraveghere a proprietarei imobilului unde locuiesc, cei doi isi traiesc primele clipe impreuna ca sot si sotie… zgomotos, starnind curiozitatea singuraticei proprietare. Mi-young lucreaza la institutul de arta, predand pictura tinerilor elevi, si asta doar pentru ca a renuntat cu ani in urma sa mai picteze, dedicandu-se implinirii personale, ca, deh, la un moment dat vin in viata momente in care trebuie sa renunti la anumite pasiuni, sacrificandu-le pentru o cariera in alt domeniu (in functie de oportunitati) sau pentru implinirea personala. Sotul ei, Young-min, lucreaza la Centrul de asistenta sociala, insa incearca sa tina in viata pasiunea din anii studentiei, aceea de a scrie poezii, dedicand acesteia ore intregi noaptea, cu intelegerea evidenta a sotiei. Daca la o prima vedere cei doi formeaza cuplul perfect, in scurt timp aparentele sunt desfiintate de intamplarile sortii. Aparitia prietenilor fiecarui membru al cuplului si ideea de libertate de miscare in cadrul cuplului, aparitia primei iubiri a fiecaruia, a certurilor obisnuite, toate culminand cu tentatia unei aventuri extraconjugale, toate acestea vor constitui tot atatea incercari ale trainiciei casniciei celor doi tineri. Le vor depasi, oare ?
Amatorii genului cunosc stilul acestor filme: un joc in mare parte in doi al protagonistilor, in care scenariul se axeaza pe analiza aprofundata a anumitor etape din viata de inceput a unui cuplu de casatoriti. Povestea e prezentata cand din unghiul de vedere al sotului, cand din cel al sotiei, cele doua perspective alternand. Comedia lipseste aproape cu desavarsire, filmul fiind unul cu precadere romantic, chiar dramatic spre final. In schimb, filmul abordeaza pe rand cam principalele provocari ce pot iesi in calea unui cuplu aflat la inceput de drum. O prima chestiune abordata de film e cea a independentei partenerilor dintr-un cuplu casatorit. La o iesire cu prietenii, sotul incearca sa para mai altfel decat prietenii deja casatoriti ce sunt tinuti sub papuc de sotiile lor. Iar in acest sens face bravada, declarandu-se o persoana independenta ce respecta independenta sotiei sale, care la randu-i i-o respecta pe a lui. Insa nu ezita in clipa imediat urmatoare sa ii telefoneze sotiei si sa-i ceara sa joace rolul inchipuit de el, cel al sotiei ce nu e tiran, ce permite o oarecare libertate de miscare sotului, mai ales cand vine vorba de o iesire cu prietenii. Iar piesa pusa in scena trebuie jucata impecabil cand ii vine ideea unei petreceri de casa noua cu prietenii, ce urmeaza sa le faca o vizita… In fapt, fiecare membru al cuplului e o individualitate, iar respectul fata de ceea ce are unic celalalt e principiul ce poate asigura succesul unei casnicii de durata. Si asta cu atat mai mult cu cat e vorba inclusiv de aparetele in fata celor straini cuplului. Daca aceasta faza este depasita, urmeaza cea a cicalelile obisnuite, micile imperfectiuni din cadrul comportamentului fiecaruia in cadrul cuplului. El are niste pasiuni, la fel si ea; el are niste prieteni ce cred una, ea are niste prietene ce cred alta. Atunci cand esti influentat de anturaj si mai putin de parerea partenerului, in mod firesc apar cicalelile, ce se rasfrang asupra proastelor obiceiuri de dinaintea casatoriei pe care fiecare partener le are. Odata depasita si aceasta etapa, urmeaza intrebarile firesti ce se nasc in urma provocarii reintalnirii primei iubiri… Apar temeri firesti de genul “oare el a ramas acelasi ?”, “oare ea e la fel ?”, “oare eu sunt acelasi/aceeasi” ? Iar de aici pana la tentatia unei aventuri extraconjugale e doar un pas, atunci cand plictiseala se instaleaza in cadrul cuplului. Pe langa acest tablou complet si amanuntit despre provocarile pe care viata le aduce tinerilor casatoriti, “My Love, My Bride” ne ofera si o pretioasa lectie de viata pornind de la pasiunea fiecaruia, care in nici un caz nu ar trebui data la o parte, ea facand parte din personalitatea acelorasi persoane care intr-o zi s-au placut si traiau numai pentru ea. Fiecare din cei doi soti are o pasiune (el poezia, ea pictura), dar o neglijeaza sau unul acorda o importanta minora pasiunii celuilalt, deseori aceasta cazand in derizoriu. Si din nou filmul ne trimite la respectarea celuilalt ca individualitate, la neinterventia in ceea ce pentru celalalt reprezinta un spatiu sacru.
Un film placut de vizionat, chiar daca foarte static si, ca mai toate filmele de gen, realist, insa nu se ridica la nivelul analitic al lui “Very Ordinary Couple”, nici chimia dintre protagonisti nefiind una extraordinara. Una peste alta, un film simpatic, de vazut o data, si… cam atat.
Traducerea a fost efectuata in premiera de uruma (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
“Când zeii greci devin… bunici” sau “Întoarcerea bunicilor, la televizor” ?
Cu o cariera ce se intinde peste o jumatate de secol, Lee Soon Jae este unul din cei mai longevivi actori ai Coreei la acest moment. Primul sau rol intr-un serial de televiziune a fost in 1962, si in cinematografie in 1966, in “Terminal”.
Shin Goo este un alt actor veteral al Coreei care a jucat in “Going by the Book”, “Heaven’s Postman” alaturi de Kim Jaejoong si Han Hyo Joo, “The Con Artists”, “Sang Doo! Let’s Go to School!”, “The King and I”, “Queen Seondeok”, “New Tales of Gisaeng”, “Heartstrings” si multe alte seriale de succes.
Pe actorul Park Geun Hyung il cunoasteti din “Phoenix”, “Jumong”, “East of Eden”, “The Return of Iljimae”, “Daemul”, “The Chaser” si recentul “Angry Mom”.
Actorul de film si seriale Baek Il Sub a devenit o sursa de stire dupa ce in 2007 a denuntat public un candidat la alegerile prezidentiale. Acesta a jucat in “Ojakgyo Brothers”, “My Two Perfect Sons” si multe filme.
Vom vedea acum ce au in comun toate aceste nume atat de respectate in Coreea. Si pentru ca nu m-am putut decide la un singur titlu le-am lasat pe amandoua. Vorbim despre emisiunea de divertisment de care se ocupa faimosul producator Na, numita “Grandpas Over Flowers” si care isi va incepe noua editie in… Grecia. Alaturi de cativa actori cu varste venerabile, o vom avea si pe Choi Ji Woo care a jucat in “Temptation”, aceasta incercand sa mai inmoaie inimile moracanosilor “halbaes” (bunic/i, in limba coreeana) dupa glumele si sarcasmul lui Lee Seo Jin. Da, ati citit corect, Lee Seo Jin se alatura si el acestei productii ce se anunta grandioasa! Ce ocazie extraordinara pentru a-i putea vedea pe toti acesti actori veterani care apar rar in emisiunile de divertisment!
Cei care se ocupa cu reclama emisiunii au avut o idee geniala si au parodiat afisele filmului “Immortals”: Seo Genius este eroul, Ji Woo-phrodite (imi plac jocurile lor de cuvinte) in rolul de zeita sau de posibila idila- de ce nu, iubirea nu are varsta, nu?
Lee Soon Jae este Soon Zeus, Shin Goo este Goo-seidon, Park Geun Hyung este Geun-pollo si Baek Il Sub este Heracle-sub. Desi au statutul de zei, se pare ca bunicii vor fi mereu pusi pe joaca insa de zambit vor zambi cu siguranta si datorita actritei Choi Ji Woo, vesela si pusa mereu pe glume, razand mereu pana in punctul in care recunoaste cu inocenta ca “Habar n-am ce ai zis!”
Reclama emisiunii ne aminteste sa nu uitam de baiatul care cara bagajele, Seo Jinnie; camera il surprinde uitandu-se la priveliste si ai crede ca va ramane impresionat de ceea ce vede daca nu si-ar sopti in barba (destul de tare, insa, pentru a fi auzit) “Ce vom manca la pranz?”. Alergand de colo colo cu bagajele, ocupandu-se de gatit, stresandu-se din orice, Seo Jin nu va scapa de cicaleala lui Ji Woo si a celorlalti, spre deliciul telespectatorilor.
Cand Ji Woo incearca sa cheltuie banii dati ca buget de calatorie Seo Jin o cicaleste precum un sot speriat de risipa sotiei, iar aceasta se amuza de teama lui (nefondata) ca vor ramane fara bani si tace malc cand e intrebata daca au mai ramas bani, ca razbunare pentru sacaiala lui. Parca ar fi casatoriti, nu?
Vom avea ocazia sa-l vedem mai des si pe producatorul Na, cel ce s-a ocupat de peste 150 de episoade din longeviva emisiune “1 Night 2 Days” care i-a adus o multime de satisfactii profesionale si experienta. PD Na si Lee Seo Jin in aceeasi emisune? Astept acest eveniment de cativa ani buni! Cine a urmarit emisunea “1 Night 2 Days” stie la ce ma refer. Si avem un producator genial care nu se poate abtine sa nu rada cand vede distributia bine aleasa, mai ales ca majoritatea actorilor au mai lucrat impreuna in diferite seriale sau filme.
Emisiunea care va porni la drum in primul episod in Grecia va fi difuzata pe 27 martie.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Kim Soo Hyun, Park Yoochun, Yoo Ah In şi Lee Seung Gi se vor înrola în armatã în acest an
Pe parcursul acestui an vom avea parte de mai multe anunturi de inrolare in armata ale unor actori si cantareti. Dupa ce zilele trecute anuntam stirea conform careia Kim Jaejoong isi va incepe serviciul militar pe 31 martie, se pare ca si Kim Soo Hyun, Park Yoochun, Yoo An In si Lee Seung Gi se vor inrola cat de curand. Sa pregatim batistele…
Kim Soo Hyun filmeaza in momentul de fata pentru “Producers”, serial ce va fi difuzat incepand din aprilie. Actorul va filma pentru serial cam doua, maxim trei luni, apoi va incheia filmarile pentru un film si este foarte posibil sa se inroleze dupa aceea. Kim Soo Hyun ia in considerare un rol in filmul “City of Violence”, incercand sa umple golul pe care il va lasa in timpul absentei sale, asa ca actorul impreuna cu echipa de management incearca sa faca cea mai adecvata alegere pentru cariera actorului.
Yoo Ah In iese in acest an pe piata de film cu doua productii. “Veteran” va fi lansat pe 14 mai, si Yoo Ah In a mai jucat intr-un film istoric numit “The Throne”. Actorul planuieste sa ramana in atentia publicului cu aceste productii mult timp dupa retragere.
Starurile cele mai cautate la ora actuala si pe care “patria ii cheama la datorie” sunt Park Yoochun si Lee Seung Gi, iar absenta lor va influenta industria de divertisment din Coreea de Sud pentru ca sunt printre cei mai cautati actori pentru filme sau seriale. De urmarit miscarile facute de producatorii din industrie in acest sens.
Competitia producatorilor pentru a face pe acesti actori sa accepte ofertele lor este acerba si starurile trateaza cu mare seriozitate fiecare din oferte deoarece ar putea fi ultima pentru o lunga perioada de timp. De accea ei incearca sa joace in cat mai multe productii inainte de inceperea serviciului militar sau lansarile de film sunt planificate in timp ei ce isi satisfac stagiul militar astfel incat golul lasat sa nu fie asa de evident.
Pe de alta parte exista actori care vor avea de castigat de pe urma absentei celor mentionati. Yoo Seung Ho si-a incheiat stagiul in decembrie anul trecut, si Song Joong Ki va iesi din armata in mai, anul acesta. Companiile de productie se lupta pentru a avea intaietate in ceea ce priveste alegerile actorilor. Song Joong Ki a confirmat deja revenirea cu k-drama “The Descendant of the Sun”, productie a celor de la KBS 2TV, in timp ce Yoo Seung Ho filmeaza la “The Joseon Magician”.
Sa le uram succes in armata si sa se intoarca cu bine.
(Sursa: sports.donga.com)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Kim Woo Bin refuzã oferta de a juca în serialul surorilor Hong
Actorul Kim Woo Bin a refuzat oferta de a juca in noua drama produsa de MBC numita “Warm and Cozy” (titlul nu este inca final) scenariste fiind prolificele surori Hong, Hong Jung Eun si Hong Mi Ran. Titlul serialului s-a schimbat, acesta fiind prezentat la inceput ca “Jejudo Gatsby”; acum se pare ca se va numi “Menrodong Tto” (care inseamna a te simti bine si comfortabil). Povestea serialului are loc in superba insula Jeju din sudul Coreei de Sud. La inceput, lui Kim Woo Bin i s-a oferit rolul personajului Baek Gun Woo, un CEO de restaurant. Pe 18 martie s-a confirmat insa ca actorul a refuzat aceasta oferta.
Actrita Kang So Ra a confirmat acceptarea rolului, aceasta urmand sa joace rolul principal feminin.
Surorile Hong sunt foarte cunoscute in lumea serialelor de televiziune din Coreea de Sud acestea scriind scenariile multor seriale care au avut mare succes la public. Voi aminti doar cateva: “My Girl”, “Hong Gil Dong”, “You’re Beautiful”, “My Girlfriend is a Nine-Tailed Fox” si “The Greatest Love”.
“Warm and Cozy” va fi difuzat dupa incheierea “Angry Mom”, in fiecare zi de miercuri si joi, la MBC. Premiera va avea loc in luna mai.
(Sursa: Koreaboo)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Oh ! Brothers (2003) – o comedie de succes cu Lee Jung-jae şi Lee Beom-soo în formã maximã
Anul 2003 a fost, pentru cinematografia coreeana, unul prolific si mai ales unul plin de succese ce aveau sa devina celebre si la nivel international. E suficient sa amintim titluri precum Old Boy, Memories of Murder sau A Tale of Two Sisters. Anul 2003 a fost insa si un teren fertil pentru un numar important de comedii. Desi niciuna dintre acestea nu a devenit un succes la nivel international, totusi, cateva comedii au reusit sa-si faca loc in topul 10 al filmelor domestice ale anului. „Oh ! Brothers”, filmul de debut al apreciatului Kim Yong-hwa („200 Pounds Beauty”) a fost cea de-a doua cea mai de succes comedie a anului dupa cunoscutul „My Tutor Friend”, avand undeva la aproape 3 milioane de bilete vandute in cinematografe. Filmul este o comedie spumoasa despre doi frati care nu stiau de existenta celuilalt pana cand moartea tatalui lor comun ii aduce impreuna. Iar aceasta linie populara a unei comedii a continuat cu „200 Pounds Beauty”, ce a urmat 3 ani mai tarziu, Kim Yong-hwa reusind sa cucereasca definitiv sufletele iubitorilor de comedii din Coreea cu stilul sau simplist si accesibil. „Oh ! Brothers” ii aduce pentru a doua oara impreuna pe marele ecran pe doi actori ce erau deja vedete in momentul exploziei Hallyu, Lee Jung-jae si Lee Beom-soo, doar ca daca prima data acestia au aparut impreuna intr-o drama cu gangsteri, de aceasta data fac deliciul spectatorilor in roluri comice ce le vin ca o manusa. In special Lee Beom-soo e stralucitor. In roluri secundare nu pot scapa atentiei spectatorilor un Lee Moon-sik nostim dar intr-un rol atipic, sau un Lee Won-jong in rolul unui gangster datornic altui… gangster, la fel de amuzant, interpretat de Park Young-gyu.
Sung-woo (Lee Jung-jae) isi castiga existenta din arta fotografica. Nu trebuie sa va ganditi, insa, ca ar fi un artist. Mai degraba face din fotografie o arta pusa in slujba banului. Iar cand fotografiile sale deconspira adultere in baza unor ponturi primite de la un politist corupt, capitanul Jung (Lee Moon-sik), arta se transforma brusc in… santaj ! Dar Sang-woo e dator vandut sursei sale, poate si pentru ca solicita prea putin in schimbul pozelor compromitatoare ce le face adulterilor. Asa e cand isi subapreciezi propriile capacitati artistice… Iar cum toate aceste necazuri nu sunt suficiente, inca unul se abate asupra lui, aducand alte si alte probleme: primeste tragica veste a decesului tatalui sau. Plecat de un deceniu de acasa, Sung-woo a rupt si legaturile cu acesta, insa se pare ca disparitia lui il transforma pe el in principala sursa de plata a datoriilor acumulate de tatal sau. Si asa, peste noapte, se trezeste cu contul blocat de Fisc pentru niste datorii pe care nu el le facuse. Mai grav e ca a doua zi trebuia sa ii vireze sursei sale o cantitate insemnata de bani, asta daca tinea la viata sa. Toate sperantele se leaga de o informatie aflata de la agentii de la Fisc, care ii spun ca defunctul sau tata a mai avut o sotie, care in mod legal ar fi trebuit sa devina si cea care sa preia datoriile raposatului sot. Doar ca aceasta e de negasit. Totusi, mai ramane o ultima speranta: in urma acestei casnicii a rezultat un baiat cu deficiente mintale, Oh Bong-ku (Lee Beom-soo), in varsta de 12 ani (ce arata, insa, ca un barbat in toata firea, suferind de progerie), ce se afla intr-o institutie cu copii cu deficiente mintale. Si astfel, Sang-woo ajunge sa joace rolul fratelui mai mare iubitor, care pentru a obtine de la Bong-ku informatia cu locul unde se afla mama lui, e dispus sa faca orice compromis…
Desi filmul porneste de la niste premise destul de tragice (moartea tatalui personajului principal, boala crunta de care sufera fratele, progerie, ca si datoriile ce le are Sang-woo catre politistul corupt ce e mai rau ca un gangster neplatit), sa nu aveti impresia ca vom asista la inca o drama axata pe descrierea consecintelor bolii lui Bong-ku. Filmul e o comedie comerciala, si nu tinteste prea mult partea serioasa a problemelor, decat in masura in care acestea fiind deja parte a vietii de zi cu zi a personajelor, au rol moralizator. Exista o gama larga de personaje secundare ce se insinueaza in povestea principala a filmului, destul de putin conturate si parca putin ambigue, uneori (a se vedea rolul sefului lui Sang-woo, un personaj simpatic ce se pretinde camatar dar care e incapabil sa-si colecteze singur datoriile, al carui simplu rol e de a-i da un imbold lui Sang-woo si a-i complica existenta). Un lucru este insa sigur: fiecare actor secundar a fost distribuit perfect in rolul sau, iar rezultatul e zambete si iar zambete. Deci spectatorul iese pe plus, singurul lucru ce conteaza la o comedie. Intre cei doi protagonisti, Lee Jung-jae si Lee Beom-soo, exista o chimie perfecta, fiecare interpretandu-si partiturile comice cu mult talent si intruchipandu-si personajele exact cum si-a dorit regizorul: Sang-woo uneori detestabil, dar caruia repede ii vine zambetul pe buze, chiar si atunci cand e doar unul ironic; Bong-ku – exagerat de nostim si plin de viata pentru un bolnav de progerie si de diabet, cu o mimica de neuitat. Datorita acestui cuplu de aur, filmul a avut succesul neasteptat de care s-a bucurat. Una peste alta, o productie care binedispune, captiveaza prin interpretarea actorilor si mangaie si coarda sensibila a spectatorului spre final, cand o usoara umbra de dramatism, ca un nor trecator, face filmul agreabil, oferindu-I si o nota de realism.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Vic (Asia Team) pentru asiacinefil.
Unii primesc cateva milioane pe episod in timp ce altii primesc zeci de milioane. Alegerea scenariului potrivit este esentiala. Un proiect poate schimba viitorul cuiva si decide cat valoreaza un actor. Onorariul este in functie de alegerile facute si acelasi lucru se intampla si cu contractele de publicitate. Actorii de top trebuie sa fie fideli alegerilor facute pentru a-si putea mentine statutul.
Vorbim despre Ji Sung si Hyun Bin, si competitia dintre ei. Ambii au jucat in doua seriale, “Kill Me, Heal Me” de la MBC si “Hyde, Jekyll, Me” de la SBS. Rezultatele arata ca Ji Sung conduce detasat, in special ca deja „Kill Me, Heal Me” s-a terminat. Procentele vizualizarilor se dubleaza si comentariile cu privire la jocul actoricesc difera foarte mult.
Si totusi, nu multi sperau ca Ji Sung sa castige. Hyun Bin a fost initial ales pentru rolul din “Kill Me, Heal Me”. Pen Entertainment a incercat sa-l determine pe actor sa semneze, insa a esuat. Hyun Bin a ales “Hyde, Jeckyll, Me”. Aceasta drama este prima dupa ce actorul si-a incheiat serviciul militar si multi au crezut ca rating-ul va fi unul bun tinand cont de acest aspect.
Productia pentru “Kill Me, Heal Me” nu a reusit sa-l distribuie pe Hyun Bin si apoi producatorii au oferit scenariul si altor actori, printre care si Lee Seung Gi; acesta a refuzat. Producatorii s-au inderptat apoi spre Ji Sung si Hwang Jung Eum, care au mai lucrat impreuna in “Secret” produs de KBS2. Probabil ca nu a fost prea usor pentru Ji Sung sa accepte un rol refuzat de multi altii. Totusi, nu a lasat ca mandria sa-l opreasca si acest lucru s-a vazut din plin in jocul actoricesc. La conferinta de presa a declarat ca “Am vrut sa joc rolul asta din momentul in care am auzit de problemele pe care le au cu distribuirea rolului. Si apoi mi s-a oferit rolul mie.”
Pana la urma, atat Ji Sung cat si Hyun Bin au obtinut ce si-au dorit, dar norocul a fost de partea lui Ji Sung. Recenziile arata ca este cea mai buna alegere facuta. Pe de alta parte, Hyun Bin nu a fost la fel de norocos. Rating-ul serialului a scazut spectaculos chiar de la inceput si criticii au spus ca are nevoie de o schimbare. E dureros sa auzi asta cand vine vorba de un actor de calibrul lui.
Ofertele contractelor de publicitate arata si ele diferenta si alegerea telespectatorilor. Daca la inceput a fost preferat cuplul Hyun Bin si Han Ji Min, la scurt timp situatia s-a inversat.
Cele doua drame au pornit de la bun inceput intr-o competitie acerba din care castigator este Ji Sung. Alegerea sa a schimbat deja in mod pozitiv viitorul sau in industrie.
(Sursa : www.tvreport.co.kr )
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Ghost (Phantom) (2012) – So Ji Sub între lumea virtualã şi cea realã
Prin intermediul serialului „Ghost” (cunoscut si ca „Phantom”), patrundem in lumea complicata a afacerilor – mai mult sau mai putin veroase – realizabile prin intermediul ciberneticii. K-drama a fost difuzata intre lunile mai-august 2012, dupa Rooftop Prince si precedand To The Beautiful You, pe parcursul a 20 de episoade. Regia serialului a fost semnata de regizorul Kim Hyung Sik, care a mai realizat si Sign, I am Legend, Cain and Abel si Lovers in Prague, iar scenariul a fost conceput de Kim Eun Hee care a mai scris si scenariile k-dramelor Sign, Harvest Villa si a filmului Once in a Summer. Coloana sonora dispune de piese care puncteaza cu inteligenta trairile personajelor precum si tensiunea momentului.
Distributia este una fin alcatuita de producatori, din ea facand parte actori de certa valoare, serialul avand un rating bun (o medie de 14%) si fiind recompensat cu premii la gala SBS Drama Awards din 31 decembrie 2012: So Ji premiul pentru excelenta, premiul special pentru interpretare intr-un serial SBS si Premiul Top 10 Stars, Kwan Do Won fiind recompensat si el cu premiul special pentru interpretare. So Ji Sub e starul incontestabil al serialului, revenind intr-unh rol principal pe micul ecran la 2 ani de la Road No 1, in timp ce pe partenera lui feminina, Lee Yeon-hee, o retinem din East of Eden, Gu Family Book, dar si din filmele A Millionare’s First Love, M sau My Way. Un rol secundar pentru Daniel Choi si o prestatie de calitate a „negativului” Uhm Ki-joon completeaza distributia de zile mari a serialului, ce ne prilejuieste reintalnirea unor figuri cunoscute in roluri secundare sau episodice. Pentru a asigura succesul serialului, la crearea scenei exploziei, care a durat un minut, au fost cheltuiti 200 milioane de woni (aproximativ 175 000 dolari); de asemenea, Ssangyoung Motor Company a fost unul din sponsorii principali ai k-dramei, personajele folosind masinile companiei, cei doi actori principali, So Ji Sub si Lee Yeon Hee fiind modele pentru Ssangyoung Motors Company. Pentru a interpreta rolul sau, So Ji Sub a invatat pentru prima data… judo.
„Chiar acum cineva ti-a interceptat informatiile pe care le-ai trimis unui prieten prin smartphone. Informatiile care sunt ilegal colectate prin aceasta metoda pot fi folosite in infractiuni grave precum furtul de identitate. Natura investigatiilor cibernetice nu are limite. Acesta este motivul pentru care facem investigatie cibernetica”.
Daca pana mai ieri un jaf se comitea cu ciorapul tras peste figura si pistolul in mana, incet-incet daca ai o minte ascutita poti sa-ti rotunjesti fondurile stand si chiorandu-te intr-un super PC. De aceea trebuie sa existe si politisti cibernetici. Unul dintre acestia este frumosul Kim Woo Hyun (So Ji Sub), unicul fiu al unui ofiter de rang inalt. Absolvind Academia de Politie pe primul loc, intra in Politia Nationala si incearca mereu sa gaseasca probe acolo unde sansa de reusita se situeaza intre 0 si 1. Acest fapt il propulseaza pe pozitia de conducator al echipei Cyber din cadrul Departamentului de Investigatii al Politiei Nationale. Alaturi de echipa sa, Woo Hyun munceste pentru a descoperi secretele ascunse de lumea cibernetica. Cazul la care lucreaza, in colaborare cu Hong Kong si China, este descoperirea si arestarea unei retele internationale care posta pe un site jocuri ilegale. Echipa Cyber descopera locatia acestui site, dar datele lor sunt distruse de un program numit Hades. Insa Woo Hyun si echipa sa urmaresc cu atentie datele pentru a descoperi cum a fost conceput programul si, mai ales, cine se ascunde in spatele lui.
Lucrurile se complica atunci cand cazurile lui Woo Hyun se intersecteaza cu cele ale detectivului Kwon Hyuk Joo (Kwak Do Won) de la Departamentul Omucideri, un tip excentric, ambitios cu un comportament ciudat, dornic mereu sa reuseasca in ceea ce face. Acest comportament i-a atras supranumele de „Vaca Nebuna”. Detectivului nu-i plac metodele lui Woo Hyun, percepandu-l ca pe un tip infatuat, fiul lui tata, care doreste sa acceada catre o pozitie cat mai inalta. Un astfel de caz este cel al actritei Shin Hyo Jung. Dupa ce apare un zvon pe Twitter legat de implicarea actritei intr-o afacere de acordare de servicii unor potentati, pe pagina de Twitter actrita publica mesajul „vreau sa mor”, apoi se arunca in gol de la fereastra apartamentului sau. Ajunsi la fata locului, Woo Hyun si colega sa, Gang Mi, frumusetea departamentului, colecteaza probe specifice muncii lor si… cum altfel, au o prima confruntare cu detectivul Hyuk Joo. Si, in timp ce toata lumea pleda pentru sinuciderea actritei, sistemul de afisaj electronic al reclamelor orasului este blocat de difuzarea unor imagini care demonstreaza clar ca aceasta a fost ucisa. Deci, ne aflam in fata unei crime care trebuie investigate. De cine, cu ce metode? Pornind de la acest caz, lucrurile se complica odata cu noile indicii descoperite, iar intrigi de culise, lucruri misterioase si elemente specifice lumii cibernetice ne vor delecta pe durata celor 20 de episoade, tinandu-ne cu sufletul la gura de fiecare data.
Multumiri pentru traducerea efectuata de Adela S. pentru asiacinefil, si urumei pentru adaptare si revizuire.
Prezentare realizata de mi – asiacinefil
Va fi Song Hye Gyo distribuitã în “Descendants of the Sun” alãturi de Song Joong Ki?
Reprezentantii actritei Song Hye Gyo poarta discutii cu privire la acceptarea rolului feminin in “Descendants of the Sun”; daca accepta va juca alaturi de Song Joong Ki, la primul sau rol de dupa incheierea stagiului militar.
Cu un scenariu scris de nimeni alta decat prolifica Kim Eun Sook, care este responsabila pentru mai multe scenarii ale unor seriale celebre precum “Secret Garden”, “A Gentleman’s Dignity” si “Heirs”, serialul produs de KBS numit “Descendants of the Sun” a devenit deja unul din cele mai asteptate seriale ale anului alaturi de “Producers” in care joaca Cha Tae Hyun, Gong Hyo Jin, Kim Soo Hyun si IU.
Song Joong Ki a preconfirmat participarea in serial, insa nimic nu este inca stabilit pana cand acesta nu se va intoarce din armata, adica in mai, anul acesta. Deocamdata, Song Hye Gyo s-a intalnit cu producatorii serialului pentru a discuta despre rol, dar inca nu a decis nimic.
Serialul are ca personaj central un mediator sef ce lucreaza pentru Natiunile Unite, interpretat de Song Joong Ki (organizatie internationala cu 193 de state membre, fondata în 1945, dupa al Doilea Razboi Mondial. Intemeierea ei a constat din semnarea, de catre membrii fondatori, a Cartei Organizatiei Natiunilor Unite. Potrivit acestui document, Organizatia Natiunilor Unite are misiunea de a asigura „pacea mondiala”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internationala” si „respectarea dreptului international”) si este construit in jurul relatiei pe care o are cu un medic ce lucreaza pentru organizatia internationala Medici Fara Frontiere (organizatie creata in 1971 dupa secesiunea din Biafra- fost stat secesionist din anii 1967-1970 in S-E Nigeriei. Organizatia a fost creata de un mic grup de medici francezi si jurnalisti care credeau ca toti oamenii au dreptul la ingrijire medicala fara a tine cont de rasa, religie, afiliere politica si ca nevoile acestor oameni depasesc orice granite. Organizatia este prezenta in peste 60 de tari si functioneaza pe baza donatiilor – cam 80% – si pe voluntariat). La inceput, cei doi se displac cu inversunare, dar in timp ce colaboreaza si lucreaza in diferite medii care mai de care mai ostile, ajung sa se apropie unul de altul si sa salveze vieti chiar si in zone de conflict. Mana sus, cine se gandeste la „Lacrimi din soare” al lui Antoine Fuqua din 2003 cu Bruce Willlis si Monica Bellucci?
Se spune ca serialul va fi filmat in general in afara Coreei de Sud (cam 80% din scenariu) si spre deosebire de celelalte seriale va fi produs complet inaintea difuzarii (tot serialul va fi filmat si editat in totalitate inaintea difuzarii).
Daca va exista atractie intre nubilul Joong Ki si “noona” Hye Gyo (34 de ani) vom vedea. Lasand la urma acest aspect, proiectul este unul ambitios, demn de luat in considerare de catre investitori si mai ales un proiect cu o posibila distributie de aur.
“Descendants of the Sun” va fi difuzat simultan atat in Coreea cat si in China (Hye Gyo este una din putinele actrite coreene cu o imensa baza de fani in China).
Serialul va fi difuzat la KBS in aceasta vara (probabil in iulie daca nu vor surveni intarzieri din cauza stagiului militar al lui Joong Ki) si va fi ultimul scenariu scris de scenarista Kim Eun Sook care a lucrat pentru SBS cam toata cariera sa.
(Surse: Dramafever; Dramabean)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Producãtorii k-dramei “A Warm Word” se reunesc pentru un nou serial: “Chaebol’s Daughter”
Producatorii k-dramei “A Warm Word” (producatorul Choi Young Hoon si scenarista Ha Myung Hee) se reunesc inca o data pentru un nou serial ce va fi difuzat la SBS, numit “Chaebol’s Daughter”.
Scenariul se bazeaza pe o tanara “chaebol” (evident) ce este hotarata sa gaseasca un barbat care sa o iubeasca fara sa tina cont de renumele familiei sau bogatie, si decide sa-si ascunda identitatea. Deoarece aceste personaje, in general, tind sa gaseasca cele mai diferite de ele insele personaje de care sa se indragosteasca, personajul masculin este un tanar care crede ca dragostea este doar ceva de care cei puternici se folosesc pentru a detine mereu controlul. Scenariul se va concentra asupra intrebarii daca este posibil ca o tanara si foarte bogata mostenitoare si un tanar cu foarte putina educatie vor putea sa reziste intr-o relatie bazata pe iubire, cautand intrebari despre sensul banilor, iubire si natura umana, in general. Subiectul este inca destul de vag, dar “A Warm Word” a avut recenzii destul de favorabile cand a fost difuzat (anul trecut), chiar daca a avut un succes mai moderat.
Conform unui reprezentant al departamentului „Seriale” din cadrul SBS, “Chaebol’s Daughter” este luat in considerare (nu confirmat) pentru a fi difuzat dupa incheierea serialului “Heard It Through the Grapevine”, lunea si martea. Este posibil ca serialul sa fie difuzat incepand din luna iunie, la SBS.
“Chaebol” (in coreeana 재벌, din “chae” care inseamna bogatie sau avere si “pol” care inseamna factiune, clan) este un cuvant sud coreean ce vine din zona de afaceri a conglomeratelor. Sunt multinationale ce sunt dezvoltate la nivel global si care detin numeroase companii internationale si controlate de un presedinte care detine puterea asupra tuturor operatiunilor. Termenul este des folosit in acelasi context cu termenul din limba engleza pentru “conglomerate”. A fost folosit pentru prima oara in 1984 si astazi in Coreea de Sud exista mai multe familii mari care controleaza coorporatii diferite. Spre exemplu, din anul 2000, Hyundai a avut un rol in destinderea relatiilor dintre Coreea de Nord si Sud.
“His Last Gift” (cunoscut si ca “Last Present”, un titlu insa mai putin uzitat pentru a nu se face confuzia cu productia din 2001 cu acelasi titlu, in care protagonisti sunt Lee Young Ae si Lee Jung-jae) aduce in prim plan o poveste la fel de emotionanta precum filmul cu acelasi nume din 2001. Nu avem de-a face cu un remake, ci cu o poveste de sine statatoare total diferita, ce are insa ca tema comuna cu filmul ante-Hallyu: familia. Productia e regizata de Kim Young-joon, cunoscut pentru doua filme de epoca superbe, Bichunmoo si Shadowless Sword, schimbarea tematicii odata cu “His Last Gift” fiind o provocare pentru cariera acestuia. La 2 ani dupa, a acceptat sa debuteze si in industria serialelor de televiziune, regizand serialul de succes “Athena: Goddess Of War”, iar in 2012 un serial pe teme medicale, “The 3 rd Hospital”. Chiar daca filmul nu a obtinut nici 2 milioane de dolari incasari la box-office, acesta e foarte bine realizat, si datorita scenariului surprinzator al lui Bom Wei-hwan, si datorita interpretarii celor doi protagonisti, veteranul Huh Jun-ho (o figura cunoscuta din atatea filme si seriale) si starul Shin Hyun-jun, cu roluri memorabile in serialele “Stairway to Heaven” si “Cain and Abel”. Actrita copil Cho Su-min impresioneaza si ea, la doar 9 ani, in timp ce in rolurile secundare avem parte de actori cu nume: Ha Ji-won, Kim Sang-ho sau Kwon Oh-jung. Datorita subiectului sensibil al filmului, cei doi actori din rolurile principale – Shin Hyun-jun si Huh Jun-ho – au organizat un concert caritabil in Seul inaintea premierei filmului, pe 24 ianuarie 2008, concert la care au participat artisti precum Baek Ji-young, KCM, dar si actrita Choi Ji-woo. Intrarea a fost libera, donatii voluntare putand fi facute prin intermediul unei populare emisiuni a postului KBS.Young-woo e politist, avand-o in grija pe Sae-hee, fiica lui de doar 9 ani. Mama fetei murise la scurt timp dupa ce a nascut-o, iar Young-woo a trebuit sa se descurce de unul singur pentru a o creste pe Sae-hee. Insa aceasta e grav bolnava, suferind de Boala lui Wilson, avand nevoie urgenta de un transplant de ficat pentru a supravietui. Pe langa costul ridicat al operatiei, tatal mai are o grija: gasirea unui donator compatibil. Cand acesta e in cele din urma gasit, lucrurile par a se rezolva, dar e doar o aparenta. Si asta pentru ca donatorul compatibil e Kang Tae-ju, un criminal condamnat pe viata, caruia i se promite scaderea din anii de inchisoare a mai multor ani si convertirea sentintei pe viata intr-una mai usoara. Nu in ultimul rand, Kang Tae-ju e bun prieten din copilarie cu Young-woo, care reuseste sa-l scoata din inchisoare pana se face transplantul. Tae-ju e o persoana complet neglijenta, care in ciuda sfaturilor medicului de a nu consuma alcool sau de a nu fuma, dinadins face aceste lucruri pentru a-si demonstra importanta. In trecut avusese o prietena cu care urma sa se casatoareasca, aqsteptand un copil, insa in momentul in care doreste sa paraseasca banda din care face parte, Tae-ju e obligat de seful sau sa ucida un gangster rival, in schimbul “eliberarii”. Ajuns dupa gratii condamnat pe viata, odata ce se vede in libertate, mai intai incearca sa isi demonstreze importanta, dupa care, profitand de o clipa de neatentie a lui Young-woo si a partenerului sau, reuseste sa fuga, cu intentia de a trece granita. Vor reusi cei doi politisti sa il captureze si sa salveze viata micutei Sae-hee ?
Chiar daca vorbim de o melodrama, “His Last Gift” nu se fereste sa ascunda subiectul dureros, cum o fac majoritatea melodramelor coreene, urmand un model clasic de expunere in care aflam pe parcurs ca unul din personaje sufera de o boala incurabila. Povestea este spusa cu totul altfel, regizorul neirosindu-si timpul pentru a pune in scena aceasta idee, inca din primele cadre nefiind ascunsa boala de care sufera micuta Sae-hee si drama familiei acesteia. Personajul cheie al filmului, insa, este Kang Tae-ju, interpretat de Shin Hyun-jun. Acesta oscileaza intre greselile din trecut, ce i-au adus o condamnare pe viata si l-au privat de o viata obisnuita alaturi de o familie pe care era pe cale sa si-o intemeieze, si sansa pe care soarta i-o ofera in prezent, de a-si ispasi pacatele si a salva viata unui suflet nevinovat, reducandu-si, astfel, si propria sentinta. Veti vedea, insa, daca veti viziona productia, ca filmul e mult mai profund decat pare la o prima vedere, si asta pentru ca uneori o schimbare presupune o regandire a lucrurilor, o reasezare a lor dupa alte principii. Iar pentru a realiza aceasta schimbare trebuie, inevitabil, sa intre in conflict cu cine v-ati astepta mai putin, si asta numai datorita scenariului plin de surprize. Filmul ofera o multime de emotii intense, exprimate cu multa sensibilitate 
de toti cei trei protagonisti, si in ciuda cliseele specifice genului, “His Last Gift” reuseste sa fie altceva decat melodramele tipice coreene realizate parca toate dupa aceeasi reteta. Personajele sunt suficient de bine conturate, trecutul lor ajutandu-ne sa intelegem momentul prezent si sa simpatizam cu ele sau, din contra, sa le uram. Si ceea ce cu siguranta va placea spectatorului e ideea regizorului de a introduce pe parcursul filmului tehnici fanteziste pentru a exprima anumite trairi interioare si sentimente ale personajelor. Aceste momente sunt de o simplitate si de o putere de transmitere a unor trairi ale personajelor dezarmante si le veti simti cu sufletul. “His Last Gift” ramane un film deosebit despre valorile familiei, despre speranta, despre ce este in stare sa faca un parinte pentru fericirea propriului copil si, nu in ultimul rand, este un film despre incredere si iertare. Nota 10 pentru aceasta poveste emotionanta.
