Poate parea ciudat pentru noi, dar se pare ca acesta este motivul pentru care “Introverted Boss”, serial difuzat de tvN, ia o pauza de o saptamana de la difuzare in efortul de a multumi telespectatorii care s-au plans de serial.
Serialul urma sa difuzeze episoadele 5 si 6 in aceasta saptamana, dar saptamana trecuta s- a anuntat ca in urmatoarea saptamana nu se va difuza niciun episod. La acel moment, echipa de productie nu a dat nicio explicatie despre motiv, dar fiindca a coincis cu vacanta din weekend (Anul Nou Chinezesc), s-a presupus ca acesta ar fi motivul. Echipa de productie a explicat, zilele trecute, ca face eforturi pentru a rescrie scenariile pentru episoadele 5 si 6. “Au fost destul de multe revizuiri facute scenariilor initiale, devenind practic scenarii noi. Folosim noul scenariu, si in acest moment filmam episodul 5.” “Din momentul in care am decis ca telespectatorii au avut dreptate, am inceput sa muncim pentru a imbunatati calitatea serialului.”
Serialul a avut premiera cu un rating de 3,16%, asteptarile fiind ca rating-ul sa se mentina si chiar sa creasca, mai ales ca regizorul este Song Hyun-wook care a regizat si “Oh Hae-young Again”, reunit cu scenarista Joo Hwa-mi care a scris si scenariul pentru “Mariage Not Dating”, seriale de succes si care au avut rating-uri bune. Desi primul episod a avut peste 3% rating, episodul 2 a avut o cadere de pana la 3,05%, apoi 2,14% si 1,97%. Printre nemultumirile telespectatorilor au fost cele legate de poveste, de personajele nerealiste si de intrigile fortate.
Scenariul deapana povestea unui CEO (Yeon Woo-jin) care sufera de anxietate sociala severa si de incapacitatea de a se angaja intr-o discutie cu cineva, probleme care i-au adus reputatia de sef excesiv si de temut, din cauza ca nu vorbea cu nimeni. O eroina curajoasa (Park Hye-soo) intra in companie, eroina cu o personalitate extrovertita si cam guraliva, care il acuza pe CEO de sinuciderea surorii sale, care fusese secretara sa. Povestea parea a fi interesanta, mai ales ca eroina se dezlantuie in a-l acuza pe temutul sef (in spatele acestuia), nestiind ca este aceeasi persoana cu tipul pe care ea il vede prin birou si i se pare a fi o persoana timida si blanda.
Nu este ceva neobisnuit ca un scenariu sa se ajusteze, acest lucru facand parte din sistemul ‘live-shoot’ care starneste interesul audientei de-a lungul serialului, dar este surprinzatoare transparenta producatorilor legata de aceste modificari si de cat sunt dispusi sa schimbe.
O sursa din echipa de productie a explicat ca au fost luati prin surprindere de aceste nemultumiri ale telespectatorilor, dupa primul episod. “Nu ne-am asteptat la tipul asta de raspuns. Majoritatea echipei de productie a lucrat la ‘Oh Hae-young Again’ si asteptarile erau mari, dar am fost surprinsi. Dupa ce am luat in consideratie fiecare lucru si situatie, s-a decis revizuirea scenariului. Sunt optimist ca vom avea comentarii pozitive pentru ca avem un regizor si actori foarte buni.”
Park Hye-soo promitea in una din fetele din “Age of Youth”, dar poate ca inca nu este pregatita pentru un rol principal? Sau, mai degraba, este o problema la scenariu? Ramane de vazut daca internautii coreeni (nu tocmai cunoscuti ca fiind plini de dragalasenie) vor aprecia eforturile echipei de productie si daca acestia au ascultat parerile lor, si daca acest lucru se va vedea si in rating, care a devenit un standard in a ‘dovedi’ celebritatea unui serial, de multe ori in ciuda calitatii jocului actoricesc, a unei regii deosebite sau a unui scenariu deosebit.
“Introverted Boss” va fi reluat luni, 6 februarie, cu episodul 5.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
The Camellia Girl (2016) – o ecranizare suprarealistã îndrãzneaţã a unei poveşti populare din Epoca Showa
TORICO e un nume relativ necunoscut in industria japoneza de film, “The Camellia Girl” find practic al doilea lungmetraj regizat de aceasta in ultimii 10 ani. A debutat in 2006 cu“Ikeru Shinibana”, cu care a fost invitata la 7 festivaluri internationale, primind aprecieri pozitive. In 2012 a debutat si ca actrita, avand un rol minor in “Sangeki-kan: Buraindo”. In paralel, TORICO a publicat o colectie de fotografii artistice si, mai ales, s-a implicat in domeniul modei, devenind o populara bloggerita in industria modei din Japonia. In 2013, a lansat ca designer un brand propriu de haine, noncomformist (iar cand spun asta probabil extravaganta Lady Gaga ar fi acceptat fara probleme creatiile acesteia, asta ca sa va faceti o idee despre viziunea ei in moda). Recentul ei film, “The Camellia Girl”, e, de fapt, ceea ce japonezii numesc un live-action, o ecranizare avand la baza o manga. Si nu e vorba de o manga recenta, ci de una clasica, publicata in 1984, intitulata la fel ca filmul, “Shojo Tsubaki”, scrisa de apreciatul mangaka Suehiro Maruo, tradusa de mult in principalele limbi de circulatie internationala. Povestea e cunoscuta in Statele Unite sub numele “Mr. Arashi’s Amazing Freak Show”, iar in 1992 s-a realizat o animatie pentru marele ecran regizata, scrisa si produsa de Hiroshi Harada. Filmul din 2016 e o adaptare dupa manga, realizata cu un buget redus, ce are in distributie actori mai putin cunoscuti, insasi protagonista, Risa Nakamura, debutand pe marele ecran.
Midori e o adolescenta de 14 ani, care de la varsta de 11 ani a fost parasita de tatal ei, continuandu-si viata alaturi de mama. Afectata de griji, mama ei se imbolnaveste si moare, Midori fiind nevoita sa paraseasca Tokyo, alaturandu-se Circului Pisica Rosie. Viata alaturi de trupa de circ nu e deloc usoara, Midori avand de suferit de pe urma rautatii unora din trupa, suferind inclusiv abuzuri de natura sexuala. In ciuda acestui fapt, tot ce isi doreste tanara e sa ramana alaturi de trupa, care e noua ei familie, constienta fiind ca visul ei de a deveni, intr-o zi, actrita, nu se va implini niciodata. Totul pana intr-o zi, cand administratorul circului, ce in spatele greutatilor financiare invocate pentru a nu-si plati angajatii sugereaza ideea ca circul ar fi falimentar, anunta ca un nou numar va fi introdus in viitoarele reprezentatii. Iar acesta e consecinta alaturarii Circului a unui iluzionist, „Miracolul” Masamitsu, ce pare a detine puteri supranaturale adevarate… In timp ce administratorul e dispus sa faca orice compromis pentru a-l pastra pe cel ce pare a fi garantia succesului de partea trupei sale, o serie de evenimente stranii se produc, Midori fiind fara voia ei martora acestora…
Povestea personajului din “The Camellia Girl” isi are originea in Japonia inceputului Erei Showa (1926-1989). Pe atunci, erau foarte populare asa-numitele “kamishibai”, o forma de teatru de strada, in care un povestitor, imbracat nostim, se aseza la colt de strada si, cu ajutorul unor desene puse intr-o scena in miniatura, incepea sa nareze povestea, schimband imaginile in functie de evolutia povestirii. Aparitia televiziunii si dezvoltarea filmului au dus la disparitia acestei forme inedite de arta teatrala, insa la inceputul anilor ’30, in perioada crizei financiare, asemenea reprezentatii erau foarte populare. “Fata cu Camelie” era protagonista unei astfel de reprezentatii, personajul fiind atribuit unui anume Seiun, insa numeroasele reintrepretari in diverse alte variante si repovestiri orale, ca si plagieri, au facut ca originea povestii sa devina nesigura. In general, cam toate aceste povestiri despre Fata cu Camelie aveau in centrul lor aproximativ aceeasi poveste: o adolescenta tipica sau o preadolescenta ce provine dintr-o familie saraca e nevoita sa-si intretina mama vanzand camelii in strada. Datorita saraciei, ajunge sa fie vanduta si obligata sa presteze intr-un spectacol de revista. Pornind de la aceasta poveste populara, in 1984 mangaka Suehiro Maruo publica o manga ce are un mare succes, tradusa in mai multe limbi straine, care ajunge, astfel, cunoscuta si culturii occidentale. Manga lui e o reinterpretare in desene a povestii populare si, lucru si mai important, apartine genului “ero guro”, o miscare literar-artistica nascuta in 1930 in Japonia, ce are in centrul ei erotismul, coruptia sexuala si decadenta (“ero” – erotic, “guro” – grotesc), poate cel mai cunoscut exponent in literatura al acestui curent fiind Ranpo Edogawa.
Filmul regizat de TORICO (foto) o are in centrul ei pe Risa Nakamura, un fotomodel japonez de 27 de ani ce intra in pielea unei adolescente de 14 ani, Midori, “Fata cu Camelie”, ce e fortata sa se alature unui circ bizar unde e molestata si umilita de toata lumea. Nu va ganditi, insa, la o poveste clasica, statica, insipida si incolora. Regizoarea e una noncomformista atat in viata reala cat si pe ecran, realizand o productie colorata in culori vii, stridente chiar, in care exagerarile si costumele atipice ies in evidenta. Paleta de culori e ametitoare, de la galbenul rochiei cu buline a lui Midori si al panglicii din cap pana la culorile contrastante ale costumelor exagerate ale celorlalti membri ai trupei. Desi bugetul limitat al productiei e vizibil cu ochiul liber de orice cinefil avizat, regizoarea da dovada de mare creativitate in special in materie de design al costumelor. Extravagantele vizuale, stilul exuberant si nuantele de baroc sunt condimentate cu un suprarealism demn de “Alice in Tara Minunilor” si de cateva momente animate ce apar in film pentru a stabili o continuitate in plan imaginar a povestii. Interesanta e si adaptarea si transpunerea povestii de la inceputul epocii Showa in timpurile prezente, elementele moderne (o masina viu colorata cu care personalul circului isi face reclama, muzica rock de pe fundal de la inceput) imbinandu-se perfect cu cele de epoca, uneori spectatorul avand impresia ca povestea chiar se desfasoara in anii ’30. Atmosfera de mister din jurul circului e foarte bine intretinuta prin prezenta unor personaje – circarii – bizare: doua bestii pitice ce nu stiu sa vorbeasca, un clovn cu peruca alba homosexual si marcat de rautate, o Columbina hidoasa ce-a imbatranit la circ ce nu ezita sa-si arate nurii in mediul decadent in care isi duce de ani de zile viata, sau un circar cu un costum misterios de marinar ce-i ascunde handicapul, mainile ciopartite. Simbolistica e la ea aceasa, cameliile sub forma de origami vandute de Midori sau trenul caruia Midori ii face cu mana de fiecare data cand isi aminteste de cineva drag disparut fiind doar cateva din ideile minunate ale regizoarei. Totul este artificial, o fuziune intre lumea reala si cea subterana, de la periferia societatii, o fantezie incantatoare in care kitsch-ul e ridicat la rangul de arta. Cat priveste simbolistica fiecarui personaj in parte, ramane sa o descoperiti singuri, e demna de un basm supraealist, pe alocuri grotesc, pe alocuri vulgar (exista chiar doua scene cenzurate de producatori prin blur, ceva obisnuit in cinematografia japoneza si coreeana, de altfel), insa pur si simplu cuceritor. Un film de categorie B excentric, artistic si plin de idei care mai de care mai interesante puse in practica excelent de echipa de productie. Chiar daca scenariul a fost adaptat pentru o durata extrem de scurta (sub 90 de minute), in multe locuri vazandu-se ca povestea sufera la capitolul consistenta, existand o graba explicabila in ritmul derularii evenimentelor, fata de alte locuri unde ritmul e mai lent, “The Camellia Girl” e un film ce iese din tipicul filmelor comerciale japoneze pline de clisee ce ne inunda imaginatia de peste 20 de ani, si chiar si doar pentru ideile sale artistice indraznete merita vizionat.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
My Annoying Brother (2016) – doi fraţi diferiţi în cãutarea unor rãspunsuri de la viaţã…
“My Annoying Brother” (cunoscut cu titlul original “Brother”) e al doilea proiect al regizorului Kwon Soo-kyung, realizat la 10 ani distanta de la filmul sau de debut, “Barefoot Kibong”. Scenariul e scris de celebra scenarista Yoo Young-A, ce are la activ cateva scenarii de filme de succes, precum “Wedding Dress”, “Always”, “My Paparotti”, “Miracle in Cell No. 7”, “The Royal Tailor” sau “Like for Likes”, dar si seriale ca “Bel Ami” sau “Entertainer”. Reteta succesului a constituit-o, de aceasta data, distribuirea in rolurile principale a unor staruri in plina ascensiune ale Hallyu, e vorba de Cho Jung-seok, care desi are 36 de ani si a debutat la 32, e unul din cei mai in voga actori coreeni de seriale de televiziune, avand numeroase premii la activ in cei 4 ani de cariera de pana acum, pentru rolurile din serialele “You Are The Best !”, “Oh, My Ghost” si “Jealousy Incarnate”, dar si din filmele “Architecture 101” si “The Face Reader”; si de Do Kyung-soo, membru EXO-k, aflat la doar al treilea rol pe marele ecran, dar care deja a castigat premiul de popularitate pentru rolul din “Unforgettable”, anteriorul sau film tot din 2016. Park Shin-hye, o prezenta foarte discreta pe marele ecran, are un rol secundar, nicidecum unul romantic cum toata lumea se astepta. Filmul a avut un succes de casa neasteptat, vanzand milionul de bilete in doar 4 zile de la premiera. In cele din urma, a reusit sa vanda peste 3 milioane de bilete, obtinand incasari de 19,6 milioane de dolari. Filmat in doar 2 luni, la sfarsitul lui 2015, “My Annoying Brother” are o coloana sonora generoasa cu nu mai putin de 5 melodii interpretate de Park In-young si una, “Don’t Worry”, interpretata chiar de cei doi protagonisti.
Ko Doo-young (Do Kyung-soo) e un judoka de mare perspectiva, iar antrenoarea lui, Soo-hyun (Park Shin-hye) vede in el un viitor medaliat cu aur la Olimpiada de la Rio, pentru Coreea. Doar ca in timpul unei competitii, isi pierde vederea, iar visul i se naruie pentru totdeauna. Cel care profita de aceasta situatie este, insa, fratele sau, Ko Doo-sik (Cho Jung-seok), ce e condamnat la inchisoare pentru escrocherie si care cauta un motiv sa obtina eliberarea conditionata. Si ce motiv mai bun poate gasi decat handicapul fratelui sau pentru a induiosa comisia de eliberare ? Planul odata dus la bun sfarsit, acesta se trezeste in libertate, astfel ca se duce sa-si “indeplineasca” obligatiile asumate, trebuind sa aiba grija un an de fratele sau mai mic. Relatia dintre ei nu este, insa, una deloc amicala. Amandoi aveau acelasi tata, dar mame diferite, si daca in copilarie armonia a domnit in familie, cei doi intelegandu-se ca niste frati de sange, ceva, in trecut, a dus la stricarea relatiei si la drumul gresit apucat de naravasul Doo-sik. Acum, acesta revine in viata fratelui sau mai mic, nevazator, dupa 10 ani de cand a fugit de acasa, iar reintalnirea lor se lasa cu scantei. Doo-sik e un arogant ingamfat, in timp ce Doo-young s-a inchis in lumea lui, marcat de pierderea vederii, si nu mai iese din propria casa. Aflati la polii opusi, cei doi frati trebuie sa gaseasca o cale de convietuire si de intelegere…
“My Annoying Brother” e un film ce combina doua genuri diametral opuse, comedia si drama, insa de fiecare data cand realizatorii coreeni au recurs la aceasta combinatie, rezultatul a fost unul cel putin interesant. Scenariul nu este unul care sa exceleze, chiar daca e scris de renumita Yoo Young-A, fiind simplist, liniar, previzibil, fara surprize, s-ar putea spune chiar tipic coreean, plin de clisee. Si cu toate acestea, filmul a avut incasari de aproape 20 de milioane de dolari, fiind o dovada cum nu se putea mai clara ca popularitatea unui actor poate atrage tineretul si publicul feminin in salile de cinema, distragandu-l din fata internetului sau a micului ecran timp de 2 ore. Tema a doi frati provenind din casnicii diferite, ce ajung sa se instraineze si mai apoi sa se reuneasca am mai intalnit-o in cinematografia coreeana in numeroase forme, primul exemplu ce vine oricarui cinefil iubitor de Coreea in minte fiind “Oh, My Brother”. Pornind de la acest fir, e usor sa construiesti variatiuni si sa modelezi filmul spre ce gen doresti. Singurul lucru care, totusi, te face sa urmaresti pana la final filmul e prestatia celor doi protagonisti. Cho Jung-seok joaca rolul fratelui din prima casnicie a tatalui defunct, Ko Doo-sik, ce a fugit de acasa din copilarie si a incercat sa-si construiasca o viata pe cont propriu, departe de mama vitrega si fratele lui mai mic. A pasit insa pe cai gresite, care l-au adus dupa gratii, unde isi ispaseste pedeapsa pentru escrocherie. E un tip arogant, laudaros si rautacios, insa are in el o geana ce nu poate fi ascunsa, o geana a bunatatii pe care nu doreste sa si-o manifeste sau… mai bine zis nu are fata de cine. La polul opus e fratele lui mai mic, Ko Doo-young, sportiv de performanta, ce are tot viitorul inainte in lumea judo-ului. In momentul in care isi pierde vederea pe tatami, se inchide in lumea lui si refuza chiar sa isi duca viata mai departe. In stare de malnutritie il gaseste fratele sau mai mare, care odata eliberat conditionat, se vede nevoit sa locuiasca cu acesta timp de un an, conditie impusa de comisia de eliberare. Relatia dintre ei doi e una glaciala, chiar de ura datorata unor lucruri din trecut ce ni se vor dezvalui pe parcurs, dar cum trebuie gasita o cale de convietuire, fiecare din cei doi frati va incerca sa-l inteleaga pe celalalt, iar compromisurile mici de la inceput vor fi temelia schimbarii lucrurilor. Si cum viata e o continua provocare, in scurt timp cei doi au de infruntat noi obstacole… Park Shin-hye are un rol secundar dezamagitor (nu ca prestatie, cat ca pondere in importanta povestii), toata lumea asteptandu-se, probabil, sa fie o miza in disputele dintre cei doi frati. In mod sigur filmul ar fi fost mult mai animat cu putin romantism, dar e greu de crezut ca s-a dorit vreodata asa ceva de catre scenarista.
In concluzie, un film satisfacator, tinut pe linia de plutire si dus spre succes doar de prestatia protagonistilor, care insa e tras in jos de cliseele specifice filmului coreean atat de uzitate in cei 15 ani de la renasterea lui.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Actorii Cho Seung-woo (Assassination, God’s Gift — 14 Days) si Bae Doo-na (Tunnel, Jupiter Ascending) au acceptat ofertele producatorilor de a juca in noul serial ce va fi difuzat la tvN, “Forest of Secrets”. Cu un scenariu scris de Lee Soo-yeon, care a regizat in 2016 filmul “Thawing”, serialul ar fi primul la care cei doi ar colabora. Initial, regizorul urma sa fie Kim Won-seok care a regizat si “Misaeng” sau “Signal”, dar cei de la tvN au clarificat ca regizorul va fi Ahn Gil-ho, care a mai regizat “Mrs. Cop” si “Rooftop Prince”.
2016 a fost un an bun pentru actorul Cho Seung-woo, care a jucat in mai multe musical-uri, precum “Sweeney Todd” si “Hedwig and the Angry Inch”. Bae Doo-na a fost activa si ea in 2016, aparand in “Tunnel” si terminand de filmat sezonul II al seriei “Sense8”, difuzat de Netflix.
Cho Seung-woo va fi un procuror rece si singuratic, care si-a pierdut abilitatea de a simti ceva dupa o operatie pe creier, din tinerete. Este singuratic pentru ca biroul procurorilor este plin de coruptie si in 8 ani a fost singurul care a tinut la integritatea sa. Intr-o zi, da peste un cadavru si fiind deja pe urmele unui criminal in serie, acesta ajunge sa se piarda intr-un labirint de mistere si coruptie de la nivelul departamentului sau. Bae Doo-na va fi o politista singuratica ce a absolvit Academia de Politie si care reuseste dupa multa munca sa isi castige pozitia intr-o echipa ce se ocupa de crime violente. Desi este de numai doua luni pe postul de detectiv, e respectata de veterani datorita priceperii sale. Este prima care ajunge la scena crimei dupa ce Cho Seung-woo descopera cadavrul, si ajung sa lucreze impreuna.
Shin Hye-sun se pare ca va juca si ea in serial, urmand sa fie o tanara procuror stagiar, cu un backround impresionant. Personajul este descris ca fiind foarte incapatanat si arogant, dorind cu ardoare sa-si demonstreze abilitatile.
Lee Jun-hyuk (“Naked Fireman”) va juca un rol secundar, fiind colegul lui Cho Seung-woo, un procuror aratos si de succes, dar cu un complex de inferioritate din cauza trecutului sau.
Serialul va fi dufuzat in prima jumatate a lui 2017, in fiecare luni si marti, la tvN, dupa incheierea lui “The Liar and His Lover”, si va fi, in intregime, pre-produs.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Celebrul “Tokyo Ghoul” adaptat pentru marele ecran
Zilele trecute au fost date publicitatii cateva imagini cu parte din personajele celebrului manga si anime “Tokyo Ghouls”, ce vor aparea in live-action-ul omonim. Kubota Masataka va interpreta rolul principal, Ken Kaneki. In decembrie 2016 producatorii au dezvaluit cateva imagini ale celebrului si misteriosului presonaj, mascat. Zilele trecute, spre bucuria fanilor seriei ce a inceput in 2011, producatorii au publicat si imagini ale personajului Touka Kirishima, interpretat de Fumika Shimizu.
Imaginea devenita legenda a ghoul-ului cu un singur ochi a fost creata de designerul Christian Dada si un fan al seriei, Masanori Morikawa. Acesta a mai creat si alte masti, precum si costumele personajelor. Actrita Fumika Shimizu a decis sa se tunda, taindu-si parul 30 de cm, pentru a se potrivi cu imaginea personajului. Din distributie mai fac parte Nobuyuki Suzuki in rolul lui Koutarou Amon, Yu Aoi in rolul lui Rize Kamishiro si Yo Oizumi fiind Mado Kureo.
“Tokyo Ghoul” este o manga japoneza scrisa de Sui Ishida, fiind publicata din 2011 pana in septembrie 2014, beneficiind de o continuare in octombrie 2014 si de un anime in doua serii de cate 12 episoade.
“Tokyo Ghoul” are loc intr-un univers alternativ unde ghoul-ii, indivizi care pot supravietui doar mancand carne de om, traiesc in secret printre fiintele umane, ascunzandu-si adevarata lor natura pentru a scapa de autoritati. Dotati cu puteri deosebite precum viteza, simturi supradezvoltate si puterea de a se regenera, un ghoul este cu mult mai puternic decat un om, are o piele rezistenta la armele obisnuite de foc si are cel putin o arma speciala, un fel de prelungire a unei maini sau picior, de exemplu, care se poate observa in timpul unei lupte. O alta trasatura distincta a unui ghoul este reprezentata de ochi, irisul devenind rosu si sclerotica (albul ochiului) devenind negru. In cazul unui ghoul transformat numai pe jumatate, doar un ochi se poate schimba; acestia se pot naste dintr-un ghoul si o fiinta umana normala, sau creata artificial, fiind totusi cu mult mai puternici decat oamenii.
Ken Kaneki, un student care de abia reuseste sa supravietuiasca unei intalniri cu Rize Kamishiro care este ghoul, este adus la spital intr-o stare grava. Dupa recuperare, Kaneki descopera ca a fost supus unei interventii care l-a transformat pe jumatate in ghoul, pentru ca parte din organele lui Rize i-au fost transplantate lui, pentru a supravietui. Patronul cafenelei Anteiku, care este si el ghoul, il ia pe Kaneki sub aripa sa si il invata sa supravietuiasca, cum sa se integreze in societate si sa-si tina ascunsa noua identitate. Kaneki se lupta cu propriii sai demoni, dar si cu alti ghouli, trebuind sa se fereasca si de autoritati.
Filmul va avea premiera in vara lui 2017 si se anticipeaza ca va fi un mare succes de box-office.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Dear Zindagi (2016) – terapia ca mijloc de vindecare a sufletului
„Dear Zindagi” (care in traducere ar insemna „Draga viata”) e o drama romantica regizata de Gauri Shinde, regizoarea indiana apreciata pentru „English Vinglish” (2012), care revine dupa 4 ani cu o poveste emotionanta ce abordeaza o chestiune prea putin acoperita in societatea indiana contemporana, terapia. Psihologica, emotionala, sufleteasca. Shinde, considerata una din primii 5 regizori de la Bollywood ai anului 2012, premiata de 8 ori pentru regia filmului ei de debut din 2012, face echipa, de aceasta data, cu producatori celebri in India, precum Karan Johar si Ghauri Khan, nimeni alta decat sotia lui Shah Rukh Khan. Investitia totala a celor trei se ridica la aproape 5 milioane de dolari, insa efortul a meritat din plin, „Dear Zindagi” obtinand incasari de aproximativ 30 milioane dolari. Succesul comercial a fost dublat de critici pozitive, chiar elogioase la adresa noi productii si a prestatiei protagonistei feminine, Alia Bhatt. Starul Shah Rukh Khan isi califica rolul ca unul cum nu a mai avut in cariera, cu toate ca acesta e mai degraba unul „secundar extins”, cum chiar el l-a caracterizat. Filmarile au avut loc in Goa, Mumbai si Singapore, protagonista feminina Alia Bhatt exprimandu-si entuziasmul pentru ca a aparut alaturi de Shah Rukh Khan. „Dear Zindagi” a avut 9 nominalizari si a castigat un premiu, luat chiar de Alia Bhatt pentru interpretare. Desi au existat acuze cum ca filmul ar fi fost inspirat in detaliu din serialul candian „Being Erica”, Shinde, scenarista si regizoarea productiei, a negat categoric afirmatiile.
Kaira (Alia Bhatt) e o tanara si talentata operatoare de imagine de la Bollywood, ce sufera o criza specifica varstei. Satisfactia ei profesionala e ambigua, e in mod inexplicabil alergica la angajamente romantice si, in plus, se trezeste data afara din apartamentul inchiriat din Mumbai dupa ce proprietarul decide sa evacueze orice chirias singur sau fara copil. Nemultumita si in deriva, se intoarce fara chef pe coastele insorite ale Goa, unde de mica s-a despartit de parintii ei, cu care nu are o relatie tocmai placuta. Avand de-a face cu tot felul de slujbe ingrate si dormind doar cateva ore pe noapte din cauza programului incarcat, Kaira realizeaza ca e la un pas de colaps. Cand una din slujbele sale ii indruma pasii spre un terapeut, doctorul „Jug” Jehangir (Shah Rukh Khan), aceasta plateste o sedinta de curiozitate, in ciuda suspiciunilor pe care le are fata de cei pe care cu ironie ii numeste „medici de creier”. Insa metodele doctorului Jehangir, departe de a fi conventionale, par sa fie exact ceea ce Kaira are nevoie pentru a-si infrunta, in sfarsit, trecutul ce ameninta a fi o piedica pentru viitorul ei…
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA. Operator subtitrare: CinemaHD.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
As Long As I Live (2012) – Shah Rukh Khan şi voinţa de a iubi
Regizat de Yash Chopra, expertul în romantism al unui Bollywood care oricum stã foarte bine la capitolul sentiment, „Atât timp cât voi trãi” este primul film indian lansat pe marile noastre ecrane în ultimele douã decenii. Avem ocazia sã experimentãm un alt tip de a spune povesti si de a vedea cã Bollywood-ul, celebru pentru cântecele rãcnite în vârf de munte si pentru eroii oricând gata sã se dezlãntuie în dansuri atent coregrafiate, s-a schimbat si cosmopolizat foarte mult în ultima vreme. Povestea din „Atât timp cât voi trãi” îl are în centru pe Samar (Shah Rukh Khan, mega-star absolut în India), un genist din armata indianã, care îsi riscã viata în fiecare zi ajutând, fãrã protectie, la dezamorsarea bombelor. O regizoare Discovery (Anushka Sharma) este uimitã de curajul lui Samar si, printr-un concurs de împrejurãri, aflã motivul socantei sale indiferente în fata mortii: o poveste de dragoste sfârsitã prost, în care credinta în Dumnezeu si legãmintele fãcute lui au distrus sansa unui cuplu la o viatã fericitã împreunã.
Filmul urmãreste povestea lui Samar Anand, interpretat de Shahrukh Khan, personaj prezentat în douã etape din viata sa: Samar cel din prezent, angajat al Armatei Indiene, divizia Genisti, respectiv Samar cel din trecut, un tânãr visãtor, muncitor, plin de viatã. O întâmplare neasteptatã îi dã peste cap existenta lui Samar cel visãtor, punând capãt unei posibile relatii cu mult iubita Meera (Katrina Kaif). Astfel, se refugiazã în dezamorsatul bombelor pânã când energica Akira…
Fãrã sã mai dãm detalii despre subiect, spunem doar cã „Atât timp cât voi trãi” bifeazã cam toate temele clasice ale romantismului bollywoodian, de la iubitii din clase sociale diferite la sacrificiul de sine si bãtãlia între douã principii diferite. Desi are câteva secvente care ar fi putut fi lãsate usor pe masa de montaj, filmul nu va plictisi in cele 170 de minute ale sale, mai ales cã mare parte din tribulatiile personajelor sunt ritmate de muzica lui A.R. Rahman, care impreuna cu Gulzar au oferit o coloana sonora poetica pentru aceasta poveste de dragoste. Plus cã, într-un rol principal este Katrina Kaif, una dintre cele mai lãudate frumuseti ale Bollywood-ului…
Traducerea si adaptarea au fost efectuate de echipa CREATIVE MEDIA.
Operator subtitrare cinemaHD.
Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil
Lee Jun-ki alãturi de Kim Ah-joong posibil în remake-ul coreean al serialului “Criminal Minds”
A trecut ceva vreme de cand a fost anuntat remake-ul coreean al serialului american “Criminal Minds”, dar distributia inca nu este finalizata, Lee Jun-ki (“Moon Lovers: Scarlet Heart Ryeo”) si Kim Ah-joong (“200 Pounds Beauty”) fiind in carti pentru rolurile principale, Lee Jun-ki luand astfel o pauza de la serialele istorice, ultimul serial cu un scenariu in zilele noastre fiind “Two Weeks” din 2013.
Seria originala a inceput in 2005 si in acest moment este la al doisprezecelea sezon. Scenariul se concentreaza asupra unei unitati speciale din cadrul F.B.I alcatuita din criminalisti care se ocupa de psihologia crimei si rezolva crime urmarind viata si felul in care gandesc criminalii. Nu se stie inca daca cei doi actori vor avea personaje noi sau vor fi preluate cele din scenariul american.
Compania de productie Taewon Entertainment (“IRIS”, “Athena”) se ocupa de acest remake, si dupa ce au cerut drepturile celor de la Studiourile ABC si Disney Media Distribution au avut un concurs de scenarii pentru adaptarea oricarui episod incepand din primul sezon pana la al saptelea din “Criminal Minds”. Initial au dorit sa adapteze serialul la un format nou, pe mai multe sezoane, dar fiind un proiect ce se intindea pe o perioada prea mare de timp si nefiind siguri de garantia unui succes la public, s-a renuntat la aceasta idee.
Kim Ah-joong a terminat in vara serialul “Wanted” in care a jucat personajul principal, fiind o mama careia i s-a rapit fiul si care este obligata de rapitor sa indeplineasca diferite misiuni pentru a-si vedea fiul. Lee Jun-ki este un actor care a dovedit de-a lungul proiectelor la care a colaborat ca poate juca in orice, incepand cu “The King and the Clown “ din 2005, “Iljimae” din 2008 sau “Arang and the Magistrate” din 2012.
‘Criminal Minds” va incepe filmarile in primavara si va fi in intregime pre-produs, fiind planuit ca in toamna sa fie difuzat la KBS.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Operation Chromite (2016) – o producţie de rãzboi explozivã ce reconstituie o bãtãlie istoricã
Mult laudatul “Operation Chromite” s-a lansat in sfarsit pe dvd si bluray, dupa o asteptare de o jumatate de an ! Vorbindu-se de el inca de la inceputul lui 2015, filmarile au demarat in cele din urma in decembrie 2015, incheindu-se dupa 3 luni, ciclul normal de realizare al unei productii in Coreea. Noutatea adusa de film o reprezinta prezenta in distributie, in rolul celebrului general Douglas MacArthur, a starului de la Hollywood Liam Neeson, care se autodepaseste, pregatindu-se anterior temeinic pentru acest rol, studiind documentare si discursurile generalului, pentru a intra perfect in pielea lui si a-l intelege ca personaj istoric. Rezultatul a fost unul de exceptie, vedeta declarand la incheierea filmarilor ca “a fost o onoare sa-l interpretez pe MacArthur”. Alte staruri, de aceasta data ale filmului coreean, s-au alaturat distributiei, contribuind din plin la succesul acesteia. Lee Jung-jae e din nou eroul pozitiv, iar Lee Beom-soo cel negativ. Multe din rolurile secundare, cum se intampla de obicei in blockbuster-uri, revin unor figuri cunoscute, “Operation Chromite” nefacand exceptie: Kim Young-ae, Park Chul-min, Kim Sun-a sau Park Sung-woong sunt doar cateva nume sonore ale filmului coreean, a caror aparitie nu trebuie ratata pentru ca prin interpretarea lor, garanteaza calitatea produsului finit. Iar publicul coreean a apreciat nu doar prestatia lor, ci si subiectul, unul extrem de sensibil si de eterna actualitate, ranile Razboiului Coreean nefiind inchise nici in zilele noastre. Productia are la baza evenimente reale petrecute in timpul bataliei pentru Incheon, iar scenariul e scris de Lee Man-hee, scenaristul altor productii de succes precum “71 Into the Fire” (avand exact aceeasi tema a Razboiului Coreean), “The Divine Weapon”, “When I Turned Nine” sau “R2B Return to Base”. Regia e semnata de John H. Lee, autorul unor filme memorabile, ca: “71 Into the Fire”, “A Moment to Remember” sau recenta coproductie coreeano-chineza “The Third Way of Love”. “Operation Chromite” a avut incasari de 18,6 milioane dolari la box-office-ul coreean, insa la nivel mondial a obtinut incasari totale de peste 50 de milioane. Inainte de premiera productiei in Coreea, s-a vorbit chiar de o continuare a povestii in productia “Reclamation of Seoul”, regizat de acelasi John H. Lee, insa filmarile nu au mai demarat spre sfarsitul anului trecut, cum se preconizase initial. Mai trebuie spus ca “Operation Chromite” e vorbit in 3 limbi: coreeana, cam 30% in engleza, cum era si firesc, dar exista si unele replici in rusa.
La 25 iunie 1950, regimul comunist din Nord ataca Sudul in incercarea de unificare a Peninsulei Coreene, beneficiind de sustinerea URSS. Doua zile mai tarziu, presedintele american Harry Truman il numeste pe Douglas MacArthur comandantul Armatei Natiunilor Unite, insa intr-o luna, intinse teritorii din Sud ajung sub ocupatia regimului comunist. Pentru a intoarce soarta razboiului, generalul MacArthur declanseaza Operatiunea Cromit, dublata de o operatiune militara sub acoperire numita X-RAY, ce implica 8 oameni. In frunte cu capitanul Jang Hak-soo (Lee Jung-jae), echipa de 8 voluntari trebuie sa se infiltreze in spatele liniei inamice, in Incheon-ul ocupat, pentru a sustrage o harta detinuta de temutul Lim Gye-jin (Lee Beom-soo), comandantul militar nord-coreean responsabil cu fortificarea insulei Wolmido, bastionul ce proteja Incheon-ul. Drept urmare, capitanul Jang il asasineaza pe Park Nam-cheol (Park Sung-woong), un ofiter de informatii al Marinei nord-coreene si isi asuma identitatea acestuia. Ajuns in inspectie in fieful lui Lim, unde adevaratul Park fusese trimis de la centru, incepe o cursa contra cronometru pentru gasirea hartii, cruciala pentru succesul debarcarii aliate in Incheon.
Fimul lui John H. Lee nu e un simplu film de razboi. Mai degraba, prin povestea sa, e o radiografie elaborata a unui moment crucial din istoria tarii, momentul de cumpana ce a schimbat definitiva soarta Peninsulei Coreene si a Razboiul Coreean. In doar 2 zile de la invazia comunista din Nord, capitala Seul cade, si dupa doar o luna teritoriul actualei Coree de Sud ajunge sa fie limitat la zona aflata la sud de raul Nakdong, altfel spus doar la coltul sudic al Peninsulei. Raul Nakdong a devenit punctul de demarcatie intre Nord si Sud, unde armata sud-coreeana epuizata incerca sa reziste eroic in apararea ultimului teritoriu liber. Douglas MacArthur, comandantul desemnat de presedintele Truman sa conduca armata Natiunilor Unite, planuia un plan nebunesc: o debarcare a Aliatilor in cel mai neprielnic loc cu putinta, Incheon. Incheon era situat la mica distanta de Seul, pe coasta de vest, exact in coltul opus al zonei asediate de inamic in sud. Sansele de reusita a unei debarcari erau de 5.000 la 1, dupa spusele secretarului american al Apararii, datorita zonei inguste de manevra, mareei care in zona e una din cele mai schimbatoare din lume si care oricand putea lasa navele de desant in incapacitatea de a se mai deplasa, impotmolindu-se la mal. In plus, zona stancoasa de coasta era o veritabila fortareata naturala. Kim Il-Sung, comandantul suprem nod-coreean, era constient ca o debarcare aliata e iminenta, insa singura dilema era unde se va produce aceasta. Iar dilema a fost abil alimentata de MacArthur, ce a trimis deliberat informatii false pentru a induce in eroare inamicul. Pe acest fundal critic pentru Coreea de Sud, filmul portretizeaza intr-un mod remarcabil personalitatea marelui om si strateg Douglas MacArthur, ireprosabil interpretat de Liam Neeson. Reusim, astfel, sa intelegem mai bine modul in care a gandit si mai ales de ce a gandit aceasta operatiune Cromit generalul, ce interese a avut sa insiste cu incapatanare pentru o debarcare in Incheon si nu in Busan. MacArthur e portretizat ca militar si om, e prins intre aceste doua dileme, fiind speculat chiar si ceea ce unii au vorbit la vremea respectiva in cercurile inalte, cum ca Incheon trebuia sa fie Normandia lui MacArthur, o spectaculoasa punere in scena pentru o candidatura la presedintia Statelor Unite. Insa dincolo de meschinele speculatii politice, filmul subliniaza umanismul marelui strateg si ne face sa intelegem de ce MacArthur e privit ca un erou al natiunii coreene. Alti eroi, carora filmul le este dedicat, au fost si cei 8 voluntari ce s-au angajat sa indeplineasca misiunea de diversiune “X-RAY”, si agentii KLO, Unitatea Secreta de Informatii coreeana, ce a coordonat misiunile adiacente si succesul planului lui MacArthur. Chiar daca povestea in sine e pe alocuri exagerata si fictionalizata, de dragul actiunii, ea porneste de la fapte cat se poate de reale. Lee Jung-jae e din nou eroul pozitiv prin excelenta, imaginea ideala a eroului din Sud cu puternice convingeri anti-comuniste, in timp ce Lee Beom-soo demonstreaza inca o data, daca mai era nevoie, ca rolurile negative sunt elementul sau. Una peste alta, o productie spectaculoasa, realista si eroica despre un episod crucial din istoria Coreei de Sud, a carei asteptare a meritat.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Sentinţã finalã în cazul scandalului lui Park Yoochun din 2016
In data de 17 ianuarie, judecatorul Choi Jong din cadrul Curtii Centrale de Judecata din Seul a decis in favoarea actorului si cantaretului Park Yoochun, care a fost acuzat de viol in 2016, de catre o tanara femeie. Aceasta a fost condamnata la doi ani de inchisoare cu executare. Tanara face parte dintr-un grup mafiot din care mai fac parte si un tanar care a fost condamnat la doi ani si sase luni de inchisoare, si prietenul tinerei, care a fost condamnat la un an si sase luni.
Dupa ce a citit sentintele, judecatorul a explicat de ce a dat aceste sentinte: “Baia din locatia in care acuzata pretinde ca a fost violata are o incuietoare pe dinauntru. Tinand cont de acest lucru, este dificil de inteles de ce acuzata nu a parasit baia sau de ce nu a tipat dupa ajutor.”
“Mai mult, chiar si dupa ce acuzata a parasit baia, a decis sa ii tina companie lui Park Yoochun si sa stea alaturi de el si de prietenii acestuia, iar dupa ce Park Yoochun si prietenii sai au plecat, acuzata a fost vazuta razand si discutand cu un chelner, afisand o mina fericita pe chip. Toate aceste dovezi confirma suspiciunea ca acuzatiile de viol sunt false.”
“Din cauza acestui incident prin care Park Yoochun a fost descris ca un violator, in afara daunelor economice, imaginea publica a actorului si cantaretului Park Yoochun a fost iremediabil daunata, iar in acest moment cariera sa este serios pusa sub semnul intrebarii. Tinand cont ca acuzatii nu au facut nimic pentru a remedia faptele si au oferit in mod constant aceleasi scuze ridicole, merita o pedeapsa severa.”
In luna iunie 2016, prietenul tinerei impreuna cu un alt prieten au cerut bani de la compania de impresariere a lui Park Yoochun, C-JeS Entertainment, dupa ce aceasta s-a plans ca a fost violata de actor/cantaret (~$448,895 USD). Cateva zile mai tarziu, cei doi au amenintat ca vor da publicitatii detalii despre presupusa fapta a lui Park Yoochun. Cand au vazut ca planul lor nu a dat roade nici macar dupa ce l-au dat in judecata pe Park Yoochun, si-au retras plangerea si au declarat ca nu a fost viol ci un act sexual de comun acord.
Pe 17 ianuarie, RAIN a postat pe Instagram o scrisoare scrisa de mana in care anunta logodna sa cu actrita Kim Tae Hee. Era si timpul!
“Buna ziua, sper ca toata lumea este sanatoasa in aceasta perioada atat de rece. Sunt Jung Ji Hoon. Au trecut deja 16 ani de cand am debutat. Fanii care au fost alaturi de mine in tot acest timp au devenit femei frumoase si mame.
Acum, pentru ca eu sunt fiul cel mare al familiei, trebuie sa incerc si eu sa devin un sot devotat. Kim Tae Hee a fost mereu alaturi de mine, fara incetare, in vremuri triste si vesele si nu inceteaza sa ma uimeasca. Increderea si iubirea unuia pentru celalalt este la fel de puternica precum la inceput si am decis sa facem acest pas.
Pentru ca traim niste vremuri mai dificile (N.T pe 9 decembrie 2016, dupa numeroase mitinguri, s-a anuntat ca presedintele Coreei de Sud, Park Geun-hye, a fost pusa sub acuzare de Adunarea Nationala, fiind obligata sa predea fraiele statului Primului Ministru), acest eveniment va fi unul retras si modest. Ne cerem scuze pentru ca nu putem dezvalui detalii legate de nunta.
Inca o data, va multumesc tuturor pentru dragostea si sprijinul acordat in peste 16 ani. Voi continua sa merg mai departe cu cariera mea, ca actor si cantaret, facandu-le pe ambele cu modestie si responsabilitate.
‘She is the best present to me.’ (Este cel mai bun cadou pentru mine).
N.T. RAIN face o trimitere la titlul melodiei produse de PSY, cu care RAIN a revenit pe 15 ianuarie in industria de muzica dupa trei ani, acesta fiind si titlul melodiei, multi banuind inca de la inceput ca este vorba de Kim Tae Hee).
La scurt timp dupa ce RAIN a postat scrisoarea pe Instagram, actrita Kim tae Hee a lasat un mesaj fanilor ei prin intermediul agentiei sale.
“Buna ziua, suntem Lua Entertainment,
A venit vremea ca actrita Kim Tae Hee si actorul si cantaretul Jung Ji Hoon (RAIN) sa intareasca legatura dintre ei si sa devina in mod oficial parteneri, asa ca dorim sa aducem la cunostinta ca cei doi doresc sa sa tina o ceremonie pioasa si modesta, sub indrumarea Bisericii Catolice, si pentru ca parintii celor doi doresc ca sa participe doar familiile, nu putem da detalii legate de nunta si nu au fost facute planuri pentru o luna de miere.
Kim Tae Hee doreste sa multumeasca tuturor pentru dragostea si sprijinul acordat si va face tot posibilul ca sa traiasca ca o familie exemplara, alaturi de viitorul sot. Va multumim inca o data pentru sprijin si va dorim un an cu mult noroc!”
FELICITARI SI CASA DE PIATRA!
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Operation Mekong (2016) – cea mai spectaculoasã producţie a lui Dante Lam, urmaşul lui John Woo
Cunoscutul Dante Lam, regizorul ce calca pe urmele lui John Woo, al carui stil il apreciaza si incearca sa-l perfectioneze continuu si cu ajutorul tehnicilor moderne grafice si sonore, revine la 2 ani de la “That Demon Within”, ultimul sau film de actiune, cu o productie de zile mari, “Operation Mekong”. Avand la dispozitie un buget consistent si bagajul necesar de cunostinte pentru reteta succesului, acesta a luat drumul Malaeziei si Thailandei pentru a filma poate cel mai grandios film al carierei sale de pana acum. Renuntand pe moment la thriller-urile psihologice politiste de actiune si la cativa din actorii lui preferati, obisnuiti ai acestor filme, Lam ne propune in noua sa realizare cu totul altceva: o poveste dramatica inspirata din fapte reale, din care nu lipsesc actiunea si suspansul. “Operation Mekong” a avut incasari record de 173 de milioane de dolari, devenind al 9-lea film chinezesc din toate timpurile. In rolurile principale revedm doi actori de top, pe care ii vom vedea in multe filme in anii ce vor urma. E vorba mai intai de Zhang Hanyu, cunoscut din “Bodyguards and Assassins” (unde l-a interpretat pe Sun Yat-sen), “Back to 1942”, “White Vengeance”, “Special ID” sau “The Taking on Tiger Mountain”, premiat deja de 9 ori pana in prezent pentru prestatiile sale pe micul si marele ecran. Partenerul lui e atragatorul Eddie Peng, recent vazut in “Call of Heroes” sau “Cold War 1 si 2”, care la cei 34 de ani demonstreaza o maturitate actoriceasca remarcabila, indiferent de rolurile pozitive sau negative interpretate. Filmul a fost 2 saptamani la rand lider autoritar al box-office-ului chinezesc, subiectul sau fiind unul bine cunoscut in China, in 2011 masacrul de pe raul Mekong marcand intreaga natiune chineza si nascand un mare scandal diplomatic cu Thailanda.
In octombrie 2011, doua cargouri de mici dimensiuni cu pescari chinezi sunt atacate pe raul Mekong in Regiunea Speciala Triunghiul de Aur. Zona e una aflata la confluenta a trei tari, pe vremuri controlata prin patrule comune de catre autoritati, dar in prezent cazuta prada piratilor si traficantilor de droguri, ce fac legea. Echipajul celor doua cargouri, 13 persoane, este gasit cateva zile mai tarziu impuscat in apele Mekongului. Autoritatile thailandeze incep o ancheta ce scoate la iveala ca cele doua cargouri transportau, de fapt, 900.000 de tablete de metamfetamina, considerand ca cei 13 chinezi au murit in timpul confruntarii cu traficantii de droguri. China insa decide sa trimita o echipa secreta de investigatie, condusa de noncomformistul capitan al echipei de narcotice din Yunnan, Gao Gang (Zhang Hanyu). Impreuna cu echipa lui de elita acesta intra in contact cu ofiterul de informatii chinez din zona, Qifu (Eddie Peng), ce ii furnizeaza informatii pretioase despre traficantii de droguri. Misiunea celor doi va fi dublata de o actiune politica de amploare initiata de China, ce va duce la crearea unei echipe internationale antidrog al carei scop va fi restabilirea ordinii in regiune. Greul insa va cadea pe umerii lui Gao, ce va trebui sa se infiltreze in imperiul traficantilor de droguri pentru a ajunge la temutul lider al lor, Naw Khar.
Triunghiul de Aur e una din cele mai frumoase regiuni geografice ale Asiei, insa in spatele splendorii sale se ascunde o realitate crunta: zona este cunoscuta ca una din cele doua regiuni importante furnizoare de opiu din intreaga Asie (cealalta e Semiluna de Aur, ce are in centrul sau Afghanistanul). Aflat la hotarul a trei tari, Laos, Myanmar si Thailanda, Triunghiul de Aur a capatat statutul de Regiune Speciala, fiind in prezent princpalul furnizor de heroina pentru intreaga planeta. Myanmar e al doilea furnizor de opiu din Asia dupa Afghanistan si o ruta a traficului de droguri importanta dupa cel de-al doilea razboi mondial. In 1996, autoritatile birmaneze au inregistrat un mare succes in lupta impotriva flagelului, odata cu predarea lordului drogurilor Khun Sa si a armatei sale, insa problema nu s-a rezolvat. Lipsa de vointa a autoritatilor de a controla problema a dus la cultivarea in continuare a drogurilor in regiune de catre triburile locale, un raport socant al SUA din 1996 aratand ca exporturile de droguri din Myanmar valorau cat exporturile legale ale tarii ! Coruptia, spalarea de bani si incompetenta autoritatilor locale a dus la aparitia altor lorzi ai drogurilor in regiune si la revenirea haosului. Pe acest fundal, in octombrie 2011, un incident avea sa tulbure apele si sa capete rezonanta internationala. Doua vase mici de pescari chinezi au fost atacate in Regiunea Speciala din Triunghiul de Aur situata la granita dintre Myanmar si Thailanda. Cei 13 membri ai echipajului au fost impuscati si aruncati in raul Mekong. Incidentul a fost cel mai sangeros atac la adresa unor chinezi in strainatate din intreaga istorie. Ca replica, China a suspendat temporar navigatia vaselor sale pe raul Mekong si a creat o echipa internationala comuna de interventie cu Myanmar, Thailanda si Laos pentru a patrula pe rau. Raul Mekong, ce izvoraste din China, e principala ruta de comert intre provincia chineza Yunnan si Asia de Sud-Est, de aici si interesul urias al Chinei in securizarea regiunii. Cu toate astea, dupa cum declara proprietarul uneia din ambarcatiunile deturnate de piratii din regiune, aproape fiecare ambarcatiune chineza din zona a fost jefuita de bandele din regiune. Desi incidentul s-a petrecut in apele teritoriale birmaneze, anchetarea lui a fost efectuata de partea thailandeza, ce a descoperit 900.000 de tablete de metamfetamina la bordul celor doua ambarcatiuni recuperate. Cadavrele celor 13 victime au iesit la suprafata, iar unele erau legate la ochi si la maini. Politia a suspectat de la inceput un lord al drogurilor, un anume Naw Khar, fost comandant al lui Khun Sa, ce s-a predat in 1996. Ancheta a dus si la cercetarea a 9 soldati antidrog thailandezi. Dupa o lunga vanatoare, Naw Khar a fost capturat de autoritatile din Laos si extradat in China (aici filmul face o divagatie, si din motive evident patriotice atribuie capturarea unei misiuni commando chinezesti), unde a recunoscut ca el a ordonat ceea ce a intrat in istorie sub numele de “masacrul de pe raul Mekong”. Lansarea filmului a dus la o animozitate la nivel declarativ intre China si Thailanda, prim-ministrul thailandez declarand inaintea premierei ca productia va fi interzisa in Thailanda daca se va dovedi ca aduce daune de imagine tarii sale. Se crede ca aceasta stare de agitatie a primului ministru, de altfel general in armata, s-ar fi datorat faptului ca in incident au fost implicati si soldati din trupele de elita thailandeze antidrog, existand suspiciunea ca imaginea armatei va fi afectata.
In ceea ce priveste filmul, daca excludem partea lui de inceput, ce aduce obisnuitul tribut nationalismului chinez si iti da impresia de superficialitate, “Operation Mekong” e o agreabila productie de actiune in stil commando, in care se imbina actiunile de infiltrare in vederea culegerii de informatii cu cele operationale pe care le stim din atatea filme commando din anii ’80. Actiunea e alerta, filmul nu stagneaza inutil, iar unele efecte speciale sunt deosebite. Cand credeai ca totul s-a terminat, actiunea incepe din nou, chiar daca pe alocuri scenariul e cam tras de par si sunt introduse in scena multe personaje secundare pe care nici nu trebuie sa le retii. Per ansamblu, o realizare buna a lui Dante Lam, poate cea mai spectaculoasa de pana acum, 2 ore de actiune continua ce-si merita toti banii.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Proof of Innocence (2016) – Kim Myung-min în cãutarea dovezii de nevinovãţie…
Kwon Jong-kwan, cel care in 2004 debuta ca regizor cu “S Diary”, o comedie romantica usoara, si cunostea succesul cu melodrama “Sad Movie” in 2005, a intrat mai apoi intr-un lung con de umbra, regizand un segment din proiectul de scurtmetraje “Short, Short, Short !” in 2009, finantat de organizatorii Festivalului de film Jeonju, pentru a marca un deceniu de la prima editie. In 2013 a demarat un proiect care ar fi trebuit sa ii relanseze cariera regizorala, “The Messenger”, un film de epoca cu Song Seung-heon si Yoon Je-mon, dar datorita dificultatilor financiare ale companiei de productie, nici in prezent acest proiect nu a fost finalizat, desi premiera lui era proiectata in anul 2014. Astfel ca relansarea carierei lui Kwon Jong-kwan s-a amanat pana anul trecut. Cu destule emotii, la un an de la inceperea filmarilor, in iunie 2016, avea loc premiera noului sau film, “Proof of Innocence”, ce a reusit sa stranga 8,6 milioane dolari incasari la box-office. El marcheaza totodata si schimbarea genului abordat de Jong-kwan, ce lasa in urma proiectele romantic-melodramatice pentru unul mai in ton cu ceea ce se cere in zilele noastre, un thriller dinamic despre nedreptatea sociala si realitatile dure ale societatii coreene contemporane, macinate de coruptie. In rolul principal il revedem pe carismaticul Kim Myung-min, care ne-a obisnuit deja cu rolurile comice din cele doua filme “Detective K”, astfel ca iesirea lui din pielea acelui personaj deja memorabil si revenirea la personaje mai sobre precum cele din “Deranged”, “Man of Vendetta” sau “Open City” nu poate fi decat de bun augur pentru cariera sa. Distributia cu care a colaborat a fost, insa, una de exceptie, toti actorii din rolurile secundare sau negative avand prestatii deosebite. Kim Sang-ho, recent vazut in “Will You Be There ?”, Lee Moon-sik intr-un rol atipic (rolurile comice sunt reteta lui specifica) de puscarias violent, Sung Dong-il in rolul unui procuror responabil mai mult cu buna dispozitie, adolescenta Kim Hyang-gi, pe care am vazut-o cu multi ani in urma in melodrama “Wedding Dress” dar si in succesul “A Werewolf Boy”, Lee Ji-hoon, starul in plina ascensiune in industria k-dramelor, ce a prins si el un rol marunt al unui boboc in politie extrem de cicalitor cu respectarea ca la carte a procedurilor, sau Kim Young-ae, actrita veteran atat de indragita pentru rolurile pozitive din cariera, care de aceasta data are o interpretare senzationala a personajului principal negativ, toti acesti actori plini de talent reconstituie o lume cinica imaginata de acelasi Kwon Jong-kwan, ce a scris si scenariul.
Fost politist in Incheon, Choi Pil-jae (Kim Myung-min) e colaborator cu un fost procuror intr-o firma privata de avocatura. Mai bine spus, e un fel de broker in domeniul avocational, dand pe mana politiei fosti infractori pe care ii cunoaste de pe vremea cand era politist, pentru ca la cald, in timpul arestarilor, sa apara la fata locului “din senin” si sa-si ofere, cinic, serviciile de reprezentare avocationala. Desigur, pentru ca acest lucru sa fie posibil, are girul fostilor sai colegi din politie, dar si relatii cu diverse persoane influente. A fost dat afara din politie cu scandal, in urma unei altercatii violente cu Yang, rivalul sau, care de dragul promovarii, ii pune in carca niste violente la adresa unui detinut. Intr-una din zile, la biroul avocational soseste o scrisoare de la un condamnat la moarte, o scrisoare adresata sergentului, nu avocatului Pil-jae. Acest lucru ii atrage atentia si incepe sa se documenteze legat de cazul relatat de detinut, ce pretindea ca a fost condamnat pe nedrept. Nu nedreptatea care i s-a relatat l-a convins sa accepte cazul, ci faptul ca anchetarea condamnatului a fost facuta de rivalul Yang, cu o evidenta denaturare a realitatii faptelor. Manat de dorinta de a plati o politia pentru concedierea sa din politie, Pil-jae face sapaturi mai adanci si, cum era de asteptat, se trezeste in mijlocul unei afaceri dubioase de familie ce implica o mare companie din Incheon. Doar ca implicarea lui incepe sa deranjeze pe cineva…
“Proof of Innocence”, ce a avut titlul initial “A Letter From Prison”, se incadreaza in tipologia filmelor ce au in centrul lor ideea de justitie sociala. Nu sunt o inventie a cinematografiei coreene post-Hallyu, daca ne gandim la memorabilul “The Terrorist” din 1995, si la faptul ca nici de atunci pana in prezent coruptia surprinsa in astfel de productii nu pare sa fi reusit sa fie pusa sub control de catre autoritatile coreene. Fata de modul in care era privita problema in filmele de acum 20 de ani se observa totusi o evolutie, in sensul ca daca Choi Min-soo din “The Terrorist” era dispus sa devina un martir singuratic al luptei pentru dreptate, in prezent inamicul dreptatii e aratat cu degetul – desigur, e vorba de marile companii si de familiile din spatele lor – si e stiut de toata lumea, insa aceasta iluzorie identificare fizica a unui colos cu sapte capete nu garanteaza si faptul ca in baza unei legislatii cu multe scapari, dreptatea poate triumfa in fata clientelismului clasei politice si in general al autoritatilor (locale sau centrale) fata de acest balaur de temut, vazut de toti dar totusi invizibil. Dincolo de subiectul sau extrem de captivant, “Proof of Innocence” critica pe fata coruptia din societatea coreeana actuala, ascunsa de multi sub pres, dar si aroganta si cinismul acelei paturi subtiri de “chaeboli” de sub 1 % , care prin banii ei are la dispozitie institutii ale statului ce ar trebui sa vegheze la respectarea drepturilor cetatenilor indiferent de statutul lor social. Asadar, nu avem in fata o tema noua, “Proof of Innocence” mergand pe tiparul unor filme precum “The Unjust”, “Veteran”, “Inside Men” sau “The Attoney”, fara a pune accentul pe implicatiile politice sau pe disputele juridice din fata instantei de judecata. Choi Pil-jae nici macar nu e un justitiar autentic. Fost politist obisnuit cu munca de teren si arestarea celor mai josnici infractori, de la cartofori si hoti marunti la criminali cu sange rece, acesta a ales sa fie avocat dinr-o situatie de conjunctura. Tatal sau a fost un condamnat, iar bunicul sau un politist. Cariera de politist si-a ales-o tocmai pentru a nu calca pe urmele tatalui sau, de ale carui principii de viata se dezice. Practic, prin aceasta meserie isi descoperise vocatia, dar pierderea locului de munca in urma rivalitatii cu colegul sau lipsit de scrupule Yang si datoriile ce au dus la pierderea casei bunicului sau l-au pus in situatia de a face orice pentru bani. Initial intentionase sa lucreze pe un santier de constructii, insa in momentul in care din senin pe santier apare procurorul Kim, ce a patit cam acelasi lucru ca si el, cei doi pun bazele unei firme de avocatura si incearca sa isi castige traiul luand viata de la capat, folosindu-se si unul si celalalt de conexiunile ramase in urma. Dar lucrurile iau o turnura neasteptata cand un condamnat la moarte pe nedrept ii trimite fostului sergent o scrisoare, cerandu-i ajutorul. Nu spiritul justitiar din fostul sergent il determina sa accepte cazul, ci polita ce o are de platit celui ce practic l-a dat afara din politie, lucrandu-l pe la spate. Mergand pas cu pas inainte cu investigatiile pe cont propriu, Pil-jae se trezeste prins intre situatia tragica a condamnatului si singurei sale familii, o fiica minora ce trebuie sa se descurce singura 20 de ani, si jocurile de culise ale unei mari companii, ce are la degetul mic procurori si politisti. Actrita veteran Kim Young-ae, desi intra in scena abia la jumatatea filmului si are un numar de replici relativ restrans fata de celalalte personaje, le eclipseaza de-a dreptul prin interpretare si prestanta, reusind sa intruchipeze cinismul dus la extrem asa cum putine personaje din filme similare au reusit, de-a lungul timpului.
Dinamic, plin de evenimente si situatii extreme rezolvate prin masuri extreme (deseori violente), dar si cu o doza absolut necesara de umor si dramatism, pentru echilibrare, “Proof of Innocence” ofera tot ce poate oferi mai bun un thriller captivant pe tema inechitatii sociale. Cu o interpretare a actorilor perfecta si cu un scenariu ce nu stagneaza un moment, avem in fata 2 ore interesante in care scenaristul se va juca cu trairile noastre, ce nu de putine ori vor ajunge la limita suportabilitatii cand vine vorba de nedreptatile in lant descrise.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Viaţa alãturi de un strãin, în “Tomorrow With You”
Teaser-ul serialului “Tomorrow With You” ce va fi difuzat in fiecare vineri si sambata de cei de la tvN creeaza senzatia unei povesti ce era sortita sa se intample, cu o tenta contemplativa. Aceasta descrie povestea lui Yoo So-joon interprtat de Lee Je-hoon din recentul “Signal” sau “Phantom Detective”, “Architecture 101” si “Secret Door”, si a lui Song Ma-rin, interpretata de Shin Min-a din “ The Naked Kitchen” (2009), “A Love to Kill” (2005), “ My Girlfriend is a Nine-Tailed Fox” (2010) si “Oh My Venus” din 2015. De noul proiect al celor de la tvN se ocupa Yoo Jae Won, cel care a regizat simpaticul serial „High School King of Savvy” si „Oh My Ghostess”, iar de scenariu se ocupa Heo Sung Hye, care a scris scenariile pentru melodrama „Full Sun” si comedia romantica „All About My Wife”.
Lee Je-hoon este un calator in timp care se foloseste de statiile de metrou pentru a putea calatori din trecut pana in viitor, utilizand cunostintele acumulate in viitor pentru a face o avere imensa in prezent. Shin Min-a este o fosta actrita copil care acum se straduieste sa aiba o cariera ca fotograf. Lee Je-hoon vede ceva in propriul sau viitor, care il determina sa o curteze intens pe Shin Min-a si sa se casatoreasca cu ea fara a o cunoaste foarte bine. Scenariul prezinta relatia lor de iubire de la momentul casatoriei pana la momentul in care apare cu adevarat iubirea.
In primul teaser, Lee Je-hoon calatoreste cu metroul si vede cateva imagini cu diferite versiuni ale viitorului, una in care cineva asaza un buchet cu flori in semn de omagiu pe sinele unui tren in amintirea cuiva drag care a decedat, alta versiune in care el si Shin Min-a sunt casatoriti si fericiti, si o a treia in care cei doi nu par a se cunoaste. Ce urmeaza a alege Lee Je-hoon?
In al doilea teaser, cei doi trec unul pe langa celalalt, doi straini in multimea de oameni, mainile lor atingandu-se din greseala. El vede un viitor in care formeaza un cuplu reusit alaturi de Min-a, iar in prezent ea se intoarce cu fata la el, in timp ce el ridica aparatul de fotografiat pentru a captura momentul.
Desi realizarea serialului a fost amanata din diferite motive (Han Ji Min a refuzat rolul si Lee Min Ki a fost nevoit sa renunte la rol dupa scandalul care l-a pus intr-o lumina nefavorabila, desi s-a dovedit ca era nevinovat, acesta fiind acuzat de catre o femeie ca a abuzat de ea, politia dovedind contrariul, fapt care se pare ca totusi nu conteaza in industria de film sau divertisment din Coreea, producatorii anuntand ca acuzatia dovedita nefondata nu afecteaza distribuirea sa), se pare ca in cele din urma dificultatile au fost depasite, iar realizatorii intra in linie dreapta cu el.
“Tomorrow With You“ va avea premiera pe 3 februarie, dupa terminarea difuzarii serialului “The Lonely Shining Goblin”.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Ji Chang-wook este foarte serios în “ Fabricated City”
Daca va era dor de Ji Chang-wook impartind pumni in stanga si-n dreapta, acesta va juca in “Fabricated City”, un film plin de actiune, drama si umor. Dupa cateva roluri mici in musical-uri, actorul reuseste sa debuteze in 2006 in “Days…” si are un rol minor in serialul “You Stole My Heart” din 2008. Debutul oficial apare de abia in 2008 cu “Sleeping Beauty”, iar in 2009 apare in “My Too Perfect Sons” care are un rating de 40% si il aduce pe Ji Chang-wook in atentia industriei. In 2010 joaca in “Smile Again” si castiga primul sau premiu Cel mai bun actor la Premiile KBS. In 2011 joaca in “Warrior Baek Dong-soo” care ii aduce un alt premiu important. “Bachelor’s Vegetable Store” este un alt serial in care joaca tot in 2011. Primul sau rol negativ apare in 2012 in “Five Fingers”. Joaca in “Empress Ki” in 2013 si in 2014 in “Healer”, iar anul trecut in “K2”, mentinandu-se constant in atentia publicului.
“Fabricated City” este primul film in unsprezece ani al regizorului si scenaristului Park Kwang-hyun, care a debutat cu premiatul “Welcome to Dongmakgol”, cu un scenariu plasat in perioada Razboiului Coreean, intr-un mic satuc indepartat in care locuitorii sai nu stiau ca se purta un razboi in tara lor.
Ji Chang-wook este un tanar fara serviciu, un avid jucator de jocuri video pe nume Kwon Yoo care se afla mereu in fruntea topului in lumea virtuala, si caruia in doar 3 minute si 16 secunde i se insceneaza o crima pe care nu a comis-o. Pentru a-si dovedi nevinovatia cere ajutorul prietenului sau si a celor din lumea virtuala . Prietenii sai sunt interpretati de Shim Eun-kyung (“Miss Granny”) si Ahn Jae-hong (“Answer Me 1988”). Desi in lumea jocurilor video este un lider, realitatea arata un tanar care nu se remarca cu nimic, un somer obisnuit care incepe sa joace in realitate rolul de comandant neinfricat din jocurile video sperand ca asta sa-l ajute in aflarea adevarului. Ji Chang-wook s-a antrenat luni de zile la o scoala de cascadori pentru a se pregati pentru diferite scene de lupta corp la corp si urmariri cu masini.
Teaser-ul filmului incepe cu un oras sub asediu. Avioane militare strabat cerul in timp ce Ji Chang-wook imbracat in uniforma da ordine si se apara in acelasi timp de atacatori. Si apoi realitatea: acesta se afla la o sala de jocuri video si scena descrisa inainte este doar parte dintr-un joc video in care a reusit sa mai termine un nivel. Este rugat sa inapoieze un telefon mobil proprietarului sau si desi nu este de acord, rasplata oferita de proprietar il face sa se razgandeasca. Se pare insa, ca a cazut intr-o capcana si acum este subiect de stire, acuzat de viol si crima, asteptandu-l inchisoarea pe viata.
Shim Eun-kyung se afla in fata a numeroase monitoare de calculator analizand similaritati intre diferite crime violente. Urmariri cu masini si explozii lumineaza ecranul si, la final, Ahn Jae-hong balbaindu-se si gasind noi si noi metode de salvare a prietenului sau.
“Fabricated City” va avea premiera in luna februarie, cu toate ca filmarile au avut loc in ultimele 5 luni ale lui 2015.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Prinţesa obraznicã şi şcolarul atotştiutor în „My Sassy Girl”
Remake-ul celor de la SBS a comediei romantice din 2001 se doreste a fi o fuziune intre o poveste ce are loc in trecut si scenariul filmului din 2001. Serialul va avea in distributie pe Joo-won din Yong-pal si Oh Yeon-seo din Come Back, Ajusshi. Vom avea parte de un invatacel rece si harnic si o printesa pusa pe nazbatii.
Serialul a fost produs in intregime de Oh Jin-seok (Yong-pal) si de scenariu s-a ocupat debutanta Yoon Hyo-je, fiind descris ca un amestec de amuzament, tinerete si iubire, totul pe un fundal istoric. Spre deosebire de filmul din 2001 in care Cha Tae-hyun juca un tanar care ar fi facut orice ca sa castige inima obraznicutei Jeon Ji-hyun, personajul lui Joo-won este unul mai carismatic, un invatat acid care are foarte multa incredere in abilitatile sale. Este un invatat atat de sclipitor incat toata lumea il numeste „comoara nationala” (ceea ce nu face decat sa-i alimenteze ego-ul).
Oh Yeo-seo este o frumoasa printesa cunoscuta pentru necazurile in care reuseste sa intre din cauza plimbarilor in afara palatului. Este un personaj istet, fara teama si plin de veselie, un personaj buclucas care sare peste zidurile palatului si face ce vrea, dar este si o tanara foarte curajoasa ce lupta impotriva nedreptatii.
Lee Jung-shin din Cinderella and the Four Knights si Kim Yoon-hye din Vampire Detective vor avea roluri secundare.
Ramane de vazut ce elemente au ramas din filmul original tinand seama de multitudinea schimbarilor facute (sa speram nu doar numele a ramas identic). Productia serialului a avut cateva probleme inaintea filmarilor si inca are de suferit din cauza catorva asocieri negative legate de auditiile pentru rolul principal feminin, auditii care au fost deschise si facute publice, ca apoi sa se renunte la actrita care fusese aleasa pentru rol si distribuita o alta actrita cu un nume mai cunoscut. Nu este cel mai bun inceput, dar tinand cont ca sunt multi fani care au indragit filmul din 2001 si ca rolul principal masculin ii revine lui Joo-won, asteptarile sunt pe masura.
„My Sassy Girl” va fi difuzat la SBS incepand cu luna mai acestui an. Va fi preprodus in totalitate, filmarile debutand in august 2016, iar pentru Joo-won se crede ca va fi ultimul rol inaintea incorporarii.
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Will You Be There ? (2016) – Kim Yun-seok între prezent, trecut şi viitor…
Regizoarea si scenarista Hong Ji-young, care debuta in regie cu apreciatul “The Naked Kitchen” in 2009, dupa alte 3 filme fara succes comercial, a reusit sa revina in prim planul cinematografiei coreene recent cu un film memorabil ce a avut premiera cu nici o luna in urma in cinematografele coreene, “Will You Be There ?’. Filmul a obtinut incasari de 4 milioane de dolari la box-office, o suma multe prea mica in raport cu ceea ce ofera aceasta productie superba. Dincolo de cliseele specifice temei calatoriei in timp, filmul ofera o perspectiva romantica inedita imbinata cu mister romanului omonim al francezului Guiilaume Musso, publicat acum un deceniu, pe care regizoarea il adapteaza intr-un scenariu propriu. Distributia e mai mult decat interesanta, capul de afis constituindu-l prezenta in distributie a starului Kim Yun-seok, atat de apreciat pentru rolurile din The Priests, The Classified File, Tazza: The Hidden Card sau Sea Fog, ca sa amintim doar cele mai recente roluri ale sale. Tanarul Byun Yo-han, ce a debutat la 27 de ani si a aparut in 3 seriale cunoscute, dublu premiat pentru rolul din “Six Flying Dragons”, are o prestatie remarcabila in rolul personajului din tinerete al lui Kum Yun-seok. Rolul principal feminin ii revine necunoscutei Chae Seo-jin, ce a debutat in 2014, aflata la doar al treilea rol din cariera. Daca veti avea senzatia ca infatisarea ei va este cunoscuta, probabil e din cauza asemanarii cu sora ei mai mare, nimeni alta decat… Kim Ok-bin din “Bride of Hanoi” si “Blade and Petal”. La maturitate, rolul personajului ei e interpretat de Kim Sung-ryoung, o fosta Miss Coreea (1988), cunoscuta din serialul “Heirs” unde interpreta mama alcoolica a personajulu lui Lee Min-ho. In roluri secundare revedem cativa actori simpatici, precum Kim Sang-ho (si “dublura” personajului lui din tinerete, An Se-Ha) sau Jang Gwang.
Han Soo-hyun (Kim Yun-seok) e medic chirurg pediatru de o viata la spitalul din Busan. Traieste singur impreuna cu fiica ei, Soo-a, ajunsa la varsta majoratului. In timpul unei misiuni caritabile in Cambodgea, refuza sa ia ultimul elicopter pentru a evacua dintr-un sat expus inundatiilor, ramanand inca 2 saptamani in acel loc izolat pentru a-i ajuta pe localnicii in nevoie. Gestul sau generos de a ramane salveaza viata unui copil, drept rasplata primind de la un batran orb, inteleptul satului, o sticluta cu niste pastile necunoscute. Revenit in Coreea, afla ca sufera de o boala incurabila, astfel ca decide, indifrent de consecinte, sa ia prima din cele 9 pastile primite de la misteriosul batran orb. E momentul in care viata lui se schimba total, iar lucruri pe care ani de ile le-a dat uitarii, de voie sau de nevoie, incep sa conteze. Povestea vietii lui incepe sa se deruleze in fata ochilor nostri, incepand cu anii rezidentiatului si tineretii, infatisandu-ne atat reusitele cat mai ales neimplinirile acestui suflet greu incercat de destin.
“Will You Be There” se inscrie in categoria filmelor ce au scris istorie in cinematografia coreeana post-Hallyu, in care elementele supranaturale precum calatoria in timp au constituit o atractie fascinanta pentru iubitorii genului. Nu putem uita memorabila poveste din “Il Mare” sau “Calla”, din “Ditto” sau din recentul “Miss Granny”, ca sa amintim doar cateva din succesele ultimilor 15 ani din cinematografia coreeana de gen. Tema e un veritabil trend al zilelor noastre cel putin pe micul ecran, numeroase seriale de televiziune preluand subiectul importat via Japonia. Se poate spune ca aceasta tematica nu a revitalizat doar filmul coreean, ci si industria serialelor de televiziune coreene, combinand 2 genuri majore: pe de o parte drama cu istoria, si pe de alta parte genul romantic cu melodrama. De data acesta avem o combinatie de romantism cu melodrama, iar calatoria in timp nu e una cum o vedem in serialul “Faith”, printr-o poarta miraculoasa, ci mai degraba una in genul scrisorii din “Il Mare”, o calatorie cu mintea si mai ales sufletul intr-un trecut nu foarte indepartat. Un alt element surprinzator e distribuirea in rolul personajului principal care initiaza calatoria a actorului Kim Yun-seok, unul din actorii de top ai momentului, care insa se pliaza perfect pe personaje violente sau malefice (a se vedea Tazza 2 sau Sea Fog, unde a fost ravisant), acesta fiind practic primul lui rol de personaj romantic pe marele ecran. “Romantic” poate e prea mut spus, pentru ca Soo-hyun, personajul lui Yun-seok, e un inadaptat, un medic aspru cu sine insusi si cu cei din jurul sau, indiferent ca e vorba de colege de serviciu sau de propria fiica. Mai degraba filmul urmareste latura romantica a unui personaj atipic, ce trebuie sa-si infrunte greselile din trecut si, mai ales, suferinta psihologica ascunsa adanc in suflet, atunci cand intamplator constata ca o poarta spre o alta dimensiune temporala i se deschide pentru cateva minute. Avand posibilitatea de a indrepta lucrurile facute gresit in trecut, Soo-hyun nu profita de oportunitate pentru a obtine beneficii care sa-i ofere sansa de a evita boala incurabila de care afla recent, ci cauta sa schimbe destinul celei mai dragi fiinte pe care a cunoscut-o in anii tineretii, Yeon-a, cea cu care trebuia sa traiasca o viata fericita pana la adanci batraneti. Soo-hyun din trecut e interpretat de tanarul si talentatul actor Byun Yo-han, ce a debutat in industrie cu doar 3 ani in urma, si pe care cu siguranta acest rol il va propulsa serios in cariera. Cei doi actori se completeaza reciproc si completeaza perfect portretul unui personaj cunoscut in doua ipostaze, in doua etape diferite ale vietii, complex prin felul sau de a fi si noncomformist cand vine vorba de a da o definitie vietii. In ansamblul sau filmul e o fantezie fascinanta ce ne invita imaginatia la visare, totul se intampla asa cum isi doreste scenaristul (desi exista numeroase posibilitati alternative) pentru ca trebuie sa credem ca din numeroasele realitati virtuale, cea aleasa de scenarist e cea mai potrivita sa transmita mesajul dorit. Interesant e ca filmul nu urmeaza reteta clasica a genului, cu urmarea previzibila a anumitor fapte, ci este dinamic, interactiv, cu transformari continue chiar si atunci cand te astepti mai putin, pentru ca finalul sa fie o surpriza totala, un as in maneca pastrat de scenarist pentru cei care si-au consumat lacrimile cu 5 minute inainte de ultimul cadru. Un film minunat, original prin abordare si plin de emotii pozitive, care cu siguranta va rescrie topul preferintelor multora in materie de filme coreene.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania degligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
This Youth Is Crazy (2013) – o privire revigorantã asupra relaţiilor romantice în filmul de la Bollywood
„This Youth Is Crazy” (2013) a fost unul din cele mai de succes filme indiene de la nivel mondial, si, la data premierei lui, al 10-lea film de la Bollywood din toate timpurile, dupa incasari. Avand un buget de 11 milioane dolari, filmul a obtinut incasari de 43,2 milioane dolari si mai multe premii. Regia e semnata de tanarul regizor Ayan Mukerji, care a debutat in 2009 la doar 26 de ani cu „Wake Up Sid”, un succes de box-office. Colaborarea cu celebrul producator Karan Johar, cunoscut in India pentru regia si scenariile unor filme de mare succes, „Kuch Kuch Hota Hai”, „My Name is Khan” sau „Sometimes There’s Happiness, Sometimes there’s Sorrow”, e reluata in 2013 la „This Youth Is Crazy”, un film care il readuce in rolul principal pe actorul din filmul lui de debut ca regizor, Ranbir Kapoor, nimeni altul decat nepotul lui Raj Kapoor. Partenera acestuia e Deepika Padukone, recent vazuta in „Piku”. Filmarile din India s-au facut in conditii extreme, fie pe temperaturi pozitive insuportabile, fie la mare altitudine, la temperaturi cu mult sub zero grade, fiind completate de cele din Kashmir si de la Paris. Criticii au privit pozitiv noua productie, care in opinia generala e „o privire revigoranta asupra relatiilor romantice”.
Filmul spune povestea relatiei dintre douã personaje, Bunny (Ranbir Kapoor) si Naina (Deepika Padukone). Dupa absolvirea colegiului, Naina si Bunny o iau pe drumuri diferite. Cativa ani mai tarziu, drumurile lor se intersecteaza din nou. Cei doi s-au maturizat, si-au realizat visele, lasandu-si viata personala pe un plan secund. Naina a terminat facultatea de medicina si lucreaza intr-o clinica. Bunny a devenit cameraman la un cunoscut canal de televiziune. Se intalnesc intamplator la nunta lui Tara, un inginer, si se simt din nou atrasi unul de celalalt. Ambii se lupta din rasputeri sa nu se indragosteasca. Daca Bunny nu vrea sa renunte la promovarea ce tocmai i s-a oferit, Nainei ii este teama ca Bunny ii va frange din nou inima.
Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil
Sori: Voice From the Heart (2016) – o fantezie de inspiraţie hollywoodianã spusã în stil coreean
Lee Ho-jae, premiat pentru filmul de debut din 2009 “The Scam”, se reinventeaza dupa o pauza de 7 ani, schimband genul thriller pentru o aventura plina de fantezie in “Sori: Voice From the Heart”. Amintind putin de un “E.T” sau “Scurtcircuit”, doua succese de box-office americane, filmul lui Lee Ho-jae a reusit sa obtina aproape 3 milioane de dolari incasari la box-office, fara a excela sub aspectul castigurilor. Poate si pentru ca din distributie nu fac parte nume de prim rang din cinematografia coreeana, sau poate ca aventurile fanteziste ce trimit oarecum spre SF nu sunt tocmai un gen gustat de cinefilii coreeni. Cert e ca rolul principal ii revine lui Lee Sung-min, un actor trecut de 45 de ani, care desi a debutat tarziu, in 2004, la neobisnuita varsta de 36 de ani, a reusit in ultimul deceniu sa se impuna ca actor talentat de roluri secundare, aparand in multe succese de box-office coreene, precum “The Unjust”, “All About My Wife”, “The Attorney”, “Broken”, “Kundo” sau “A Violent Prosecutor”. In primul rol principal din cariera se descurca excelent, facand echipa cu nimeni alta decat Lee Ha-nui (Lee Honey), fosta Miss Coreea 2006, cu a ei voce inconfundabila, cunoscuta din “Tazza: The Hidden Card”, “I Am the King” si din seriale precum “Shark”, “Pasta” sau “Come Back, Mister”. Lee Hee-joon interpreteaza, cu sau fara voia lui, rolul principal negativ, in timp ce Shim Eun-young din “Miss Granny” nu apare in acest film fizic, insa isi imprumuta vocea unui personaj cheie din film, satelitul S-19.
Hae Gwan (Lee Sung-min) e tatal unei familii fericite ce traieste in Daegu la inceputul anilor ‘90. In momentul in care fiica lui, micuta Yoo Joo, dispare pe neasteptate, nelinistea se abate asupra familiei. Din fericire, aceasta e gasita in fata unei cofetarii, ce de atunci devine “baza secreta” ce cimenteaza relatia tata-fiica pentru totdeauna. La mai mult de un deceniu distanta, il regasim pe acelasi Hae Gwan distrus, ratacind prin tara in cautarea fiicei sale. Aceasta e din nou data disparuta. Oficial, autoritatile au declarat-o decedata in urma unui incendiu izbucnit la metrou, insa cadavrul sau obiectele ei nu au fost niciodata gasite. Hae Gwan e obsedat de ideea gasirii fiicei sale, refuzand sa creada pozitia oficiala a autoritatilor, un adevar prea crud pentru el. De la barbatul aratos, imbracat la costum si mereu atent la aspectul exterior, a ajuns o epava, o umbra a ceea ce a fost odata. Si sotia lui s-a saturat de ratacirile lui, cerand divortul. Ajuns pe insula Guleop, unde primeste un pont ca ar fi fiica ei, se trezeste intr-o noapte tocmai cu un… satelit picat din cer in brate ! Curand, realizeaza ca satelitul nu e doar o bucata de fier vechi si ca acesta… vorbeste, oferindu-i informatii pretioase. In consecinta, decide sa se foloseasca de el pentru a-si gasi fiica. Doar ca pe urmele satelitului se afla si NIS, Serviciul secret sud-coreean, dar si NASA…
“Sori: Voice From the Heart” e un film ce aminteste flagrant de clasicul “E.T.”, cu exceptia faptului ca nu avem de-a face cu extraterestri, ci cu un satelit ce pare o copie fidela a simpaticului robotel R2-D2 din “Razboiul Stelelor”. E clar ca realizatorii coreeni au tras putin cu ochiul in ograda Hollywoodului, insa povestea e una originala, placuta de urmarit, ce contine de toate: drama, romantism, umor, actiune si, cum se putea altfel la un film coreean, multe lacrimi. Ar fi incorect sa vorbim de un film SF, cum unii s-au grabit – probabil din motive de marketing – sa-l promoveze, cel mai potrivit termen in locul SF ar fi fantezie, prezenta unui banal robot in prim plan nemaifiind, ca in filmele de pe vremuri, ceva ce tine neaparat de science fiction, in special daca ne referim la faptul ca Coreea zilelor noastre e una din tarile cu cea mai avansata tehnologie din lume in domeniu. In plus, realizatorii nu au scapat ocazia de a face o reclama pozitiva KARI, Institutul Coreean de Cercetare Aerospatiala, dupa modelul ridicarii in slavi a NASA de catre cineastii americani in filmele de gen. Avand ca tinta publicul de orice varsta, “Sori: Voice From the Heart” e o frumoasa aventura a cunoasterii de sine si a prieteniei, indiferent ca aceasta se leaga intre oameni sau intre oameni si entitati cu inteligenta artificiala. Hae Gwan, excelent interpretat de Lee Sung-min, e un tata disperat ce refuza sa accepte ca fiica ei ar fi murit intr-un incendiu petrecut cu un deceniu in urma. E drept ca autoritatile nu au gasit nici o dovada in sustinerea declararii decesului lui Yoo Joo, insa refugierea in speranta ca fata ei traieste undeva si poate intr-o zi o va gasi reuseste sa-l mentina pe linia de plutie pe acesta, desi numai viata nu e ceea ce el traieste. Calatoreste in lung si in lat, lipind peste tot afise cu fiica lui disparuta, si verifica fiecare informatie pe care o primeste. Ajuns pe o insula indepartata din Coreea, se trezeste cu un satelit cazut din cer, care, odata ce e pus in functiune de o cunostinta de-a lui, ii devine util prin informatiile pe care le furnizeaza. Si asa, sperantele regasirii dupa atata timp cu adevarat a fiicei sale renasc. Numai ca autoritatile nu pot trece neobservata caderea din cer a unui obiect neidentificat (ca daca ar fi identificat nu i s-ar spune asa, nu ?), si trimit NIS pe urmele satelitului pentru a-l recupera. Iar ca nebunia sa fie completa, pe fir intra si NASA, adevaratul proprietar al satelitului, interesat inaintea tuturor de recuperarea lui, acesta detinand informatii importante…
Un film de familie amuzant, antrenant si in multe parti emotionant, o evadare din monotonia temelor violente sau melodramatice din cinematografia coreeana a ultimilor ani.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Primul rol important pentru tânãrul actor Nam Joo-hyuk
Acest nou rol oferit de producatorii serialului ce va fi difuzat de cei de la televiziunea prin cablu tvN este pentru Nam Joo-hyuk un mare pas in cariera sa. “Bride of the Water God” (2017) are un scenariu bazat pe manhwa cu acelasi nume scrisa de Yun Min-kyung in 2006. Initial, in articolele aparute in presa legate de noutatile serialului nu se mentiona despre confirmarea actorului in rol, dar cei de la tvN au afirmat ca rolul a fost oferit si acceptat.
Povestea originala se desfasoara intr-o lume fantastica. Soah este o tanara dintr-un satuc devastat de o seceta indelungata. Pentru a-l imblanzi pe zeul apei, trebuie adusa o ofranda zeului sub forma unei frumoase tinere. Soah este aleasa sa devina mireasa lui Habaek, dar in loc sa moara in mainile monstrului, aceasta este inexplicabil salvata de el si dusa in regatul sau. Habaek este un zeu temperamental care nu a permis ploii sa cada in satul fetei fara ca satenii sa ofere o ofranda. In timpul zilei este un copil (Habaek), dar devine adult pe timpul noptii (Mui), iar puterile sale sunt aproape anihilate in prezenta caldurii sau a razelor soarelui din cauza unui blestem al primei sale iubiri. Habaek poate sa se foloseasca de ochiuri de apa pentru a vedea totul atata timp cat este reflectat in apa.
Pe masura ce Soah traieste intr-o noua lume plina de zei, este prinsa in tot felul de intrigi ce se tes in jurul lui Habaek si ii este din ce in ce mai greu sa isi dea seama in cine poate avea incredere. Inconjurata de intrigi si de manipulatori, tanara realizeaza ca este indragostita de Mui, fara sa-si dea seama ca aceasta este forma reala a lui Habaek.
Serialul se doreste a fi mai degraba un derivat si nu o noua versiune a manhwa, cu pastrarea personajelor originale, dar cu actiunea intr-o perioada moderna, in Seul.
De productia serialului se va ocupa o echipa experimentata care a lucrat la proiecte de succes, precum scenaristul Jung Yoon-jung al aclamatului “Misaeng” sau serialului “Arang and the Magistrate”, iar de regie se ocupa Kim Byung-soo care a regizat si “Bubblegum”, “Three Musketeers”, serialul fantastic “Nine” si “Queen Inhyun’s Man”.
Nam Joo-hyuk lucreaza deocamdata la serialul romantic “Weightlifting Fairy Kim Bok-ju” de la MBC in care este plin de amuzament si exuberanta. Dupa un debut in cariera de model in 2013, a urmat si cea in cariera de actor in 2014 cu un rol in “Surplus Princess” si apoi in “Cheese in the Trap” si “Moon Lovers: Scarlet Heart Ryeo” in care nu parea ca poate stapani un rol mai serios. Ramane de vazut daca la 22 de ani a reusit sa capete experienta necesara unui rol principal.
“Bride of the Water God “ se va difuza la tvN in 2017.