In 2001, un nou regizor coreean isi facea debutul in industria cinematografica din peninsula. Kim Dae-Seung avea sa cunoasca succesul inca de la debut, iar dupa o pauza de 4 ani revenea cu o pelicula de mister de epoca, “Blood Rain” Anul viitor, dupa inca 4 filme regizate in decurs de 5 ani, Dae-Seung ii va incanta pe iubitorii dramelor istorice cu “Royal Concubine”, o tragica poveste a unui triunghi amoros in care e implicat si regele Sungwon, un film in stilul lui “A Frozen Flower” ale carui filmari au inceput in aceste zile. Revenind la inceputuri, in 2001, producatorul Choi Nak-Kwon avea la dispozitie un scenariu de exceptie scris de Ko Eun-nim si se afla in cautarea unui regizor. Pana in acel moment, Dae-Seung scrisese doar scenariul unui film din 1997, “Downfall”, ce nu avusese prea mare succes, iar intamplarea i-a adus pe cei doi – producatorul si viitorul regizor – impreuna. Lui Dae-Seung i s-a propus un film al carui scenariu, la prima vedere, anunta sa duca la o pelicula controversata. Acesta a acceptat provocarea, si a avut sansa de a lucra cu doi actori straluciti, de mare talent: Lee Byung Hoon (deja un star la cei 31 de ani, la al doilea film dupa revenirea din armata, ce nu si-a pierdut deloc din naturalete si entuziasm) si Lee Eun-jun – minunata actrita care s-a stins la doar 24 de ani in urma sinuciderii in 2005, al carei talent iubitorii filmului asiatic l-au putut observa in filme precum “Lover’s Concerto” sau “Scarlet Letter”. Si astfel s-a nascut “Bungee Jumping of Their Own”.

In-woo e un tanar licean, timid, cu vise si sperante, ca orice adolescent. In 1983, intr-o zi ploioasa, intamplator, da peste el o frumoasa fata, Tae-Hee. Intalnirea lor avea sa spulbere una din ideile in care niciunul din cei doi nu credea, anume cea a indragostirii la prima vedere. Mai mult decat atat, cei doi par a fi sortiti a-si trai viata pentru totdeauna impreuna, fiind ceea ce poate fi numit “suflete pereche”. Povestea lor de iubire inainteaza in decorul romantic al Coreei anilor ’80, iar la un moment dat cei doi isi jura iubire vesnica, care ar urma sa fie oficializata printr-un salt extrem de pe cea mai inalta stanca din Noua Zeelanda. Dar in scurt timp Tae-Hee dispare brusc, iar promisiunea nu mai poate fi indeplinita. Saptesprezece ani mai tarziu, in anul 2000, il regasim pe In-woo profesor de matematica si de limba engleza la un liceu din zilele noastre. E respectat de elevi, are o viata personala fericita, fiind casatorit si avand o fetita mica. Misterul celor 17 ani scursi de la disparitia neasteptata a iubirii vietii sale, Tae-Hee, ne este dezvaluit treptat, si aflam ca acesta inca se gandeste la cea care i-a schimbat pentru totdeauna sufletul. Momentul declansator al amintirilor care se revarsa una cate una in prezent este o intrebare banala a elevilor despre cum a fost prima lui iubire… Mai apoi, intr-un mod straniu, In-woo simte o nefireasca atractie fata de unul din elevii sai… In momentul in care incearca sa afle ce se ascunde in spatele acestei atractii, o serie de coincidente il calauzesc spre un raspuns cu totul neasteptat…

Ca realizare, filmul nu exceleaza. Relatia dintre cei doi indragostiti este aproape lipsita de substanta, personajele nereusind sa empatizeze cu spectatorul. Relatia celor doi se consuma repede, asemeni ploii de vara care i-a adus impreuna, intre statia de autobuz si un motel ieftin in care uzi leaorca stau departe unul de celalalt, asemeni unor straini. Momentul care marcheaza punctul culminant al relatiei lor este valsul pe ritmurile melodiei lui Dmitri Shostakovich, undeva pe o plaja. E o scena memorabila, definitorie pentru intregul film, dar, din pacate, lipsita de incarcatura emotionala a altor scene cheie din alte filme. Si consumata mult prea repede. Filmul capata consistenta in a doua sa parte, cand actiunea se muta cu 17 ani mai tarziu. Daca in prima parte regasim un Lee Byung Hoon mereu cu zambetul pe buze, timid in prezenta fetei, sughitand de fiecare data cand se emotiona, in partea a doua regasim un Lee Byung Hoon sobru, serios, cerebral, pentru care, ca in cazul personajului din “Once in a Summer”, au ramas doar amintirile. Coloana sonora a filmului dezamageste, lipsind pe alocuri cu desavarsire, in timp ce momentele culminante au un fond sonor inexpresiv. In schimb, scenariul este unul genial, radicand o chestiune care mereu fascineaza: cea a destinului, a sufletelor pereche, a existentei sau inexistentei acestora. “Bungee Jumping of Their Own” ofera o perspectiva interesanta a notiunii de “destin” si “suflet pereche”, iar daca povestea ar fi fost dezvoltata pe o durata de cel putin 2 ore (fata de cele 100 de minute cate are filmul) cu siguranta totul ar fi fost mult mai profund. Dar si asa, filmul ridica o multime de intrebari, iar dupa incheierea lui simti nevoia de a medita profund la unele lucruri spuse in el.

Per ansamblu, “Bungee Jumping of Their Own” ramane un film reusit, care cu siguranta se va intipari in mintea celor care il vor viziona si care le va ramane in suflet alaturi de alte filme deosebite realizate pana la mijlocul primului deceniu al noului mileniu in Coreea. Pe atunci se faceau altfel de filme, mult mai pline de idei originale ca in ziua de azi, cand la un deceniu distanta in cinematografia coreeana se vorbeste deja de clisee, sequel-uri si filme “a la Hollywood”. Ar fi frumos daca cineastii coreeni ar ramane in continuare fideli scenariilor originale de pe vremuri si nu ar cadea prada comercialului. Povesti pure de iubire pot fi spuse in atatea moduri, nu e nevoie ca modelul american sa-si puna amprenta pe stilul aparte tipic coreean de realizare a unui film. Adevaratele filme coreene s-au facut la inceputul exploziei Hallyu, chiar daca uneori cu mijloace modeste si nu cu pelicula de cea mai buna calitate. Ce raman sunt minunatele povesti si jocul unor actori de neuitat, din care chiar daca unii au trecut intre timp in nefiinta, ne vor ramane mereu in suflet. Nu ratati acest film, cu siguranta nu veti regreta timpul petrecut in compania lui !

Felicitari noii colege din Asia Team, VIC, pentru traducere.

Prezenatrea: cris999 – asiacinefil.com

Ziua cand ai venit la mine

Oficialitatile l-au « cablat » pe Dong-Hyuk dar nu-i pot asigura protectia. E singur, cu mania dezlantuita si cu batausii lui Bok-Man. Cavaleria salvatoare e pe drum. Anuntati de Leo si Jin-Yeong, Tae-Jun, Young-Jae si Yoon-Hee, ultima fiind singura persoana care-l poate opri pe Kim Bok-Man. Pana la urma, obsesia pentru Hotelul Seul e doar mandria ranita a unui barbat neacceptat de o femeie, care acum se stinge. Prins cu marturisirile in direct, dezamagit ca-i dispare motivul luptei si intristat ca-i i se stinge prietena de-o viata, consolat de fiica, singura persoana ramasa langa el, Bok-Man decide sa-si plateasca datoriile morale si sa-si accepte pedeapsa.
Yoon-Hee isi tine promisiunea de-al invita la masa pe Tae-Jun cu o seara inaintea plecarii si petrec cateva momente de care sa-si reaminteasca mai tarziu. Dong-Hyuk, conform intelegerii cu procurorul, trebuie sa paraseasca Coreea intr-o saptamana. Nu-i ramane timp decat pentru o scurta conversatie cu Tae-Jun pentru a-i multumi si a deschide o poarta prin care sa poata patrunde prietenia… Nu cumva ii cere prea mult lui Tae-Jun ? Si iar pleaca singur, fara adevarata tinta, fiindca Jin-Yeong trebuie sa-si tina promisiunea facuta doamnei Yoon.
Ne apropiem de inchiderea intrigii. Presedinta Yoon asista incantata la deschiderea noii facilitati a hotelului, si-n semn de multumire isi doneaza cele 28 de procente, angajatilor, apoi pleaca in « marea calatorie» programata, de sub ochii tristi dar resemnati ai fiului sau, si nu inainte de a-si fi luat ramas bun de la Kim Bok-Man.
Restul… descoperiti si singuri…

Asa cum s-a spus la inceput, acest serial nu este o comedie, nu este o melodrama ci este oglinda intamplarilor de de zi cu zi care se cer rezolvate si isi gasesc rezolvarea ceruta. Romantismul e doar un personaj secundar ce condimenteaza intamplarile zilnice si, fara el, uneori, viata ar fi greu de suportat.
Sper ca v-ati delectat, v-ati descretit fruntile, v-ati spalat ochii si v-ati indulcit sufletele cu chipurile, interioarele si peisajele, si v-ati clatiti urechile cu delicata coloana sonora ce ne-a mangaiat amintirile si nu numai. Dupa zece ani si jumatate, e un serial la fel de proaspat si antrenant si nu mai avem decat sa multumim echipei care s-a ocupat cu daruire de toata munca de punere in valoare.

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Uciderea discipolului Yoon Pil duce la o investigatie amanuntita din partea lui Chae Yun. Un adevarat puzzle trebuie descifrat si recompus pe baza indiciilor gasite pas cu pas. Toata lumea incearca sa afle care era ultimul mesaj ascuns pe care Yoon Pil a vrut sa-l transmita, pornind de la invatatii din Casa Intelepciunii, ajungand la Chae Yun si la insusi… Regele. Acesta va fi, de altfel, si cel care va rezolva dilemma, ajungand la temutul nume al organizatiei secrete, Mil Bon. Aceasta descoperire ii da numai batai de cap Regelui, care din copilarie devenise adeptul ideii guvernarii in spiritul ideilor nepotului organizatiei Mil Bon, Jeong Gi Joon. Odata cu descifrarea acelui mesaj, nu doar ca unul din oamenii de incredere ai Regelui a pierit, dar si siguranta planului secret al Regelui e periclitata. Cele doua cadaver ale lui Yoon Pil si Huh Dam dispar peste noapte, fiind sustrase de inteligentul Sung Sang Moon. Comparand tatuajele de pe cadaver cu cele de pe mana lui, acesta ajunge la concluzia ca se afla in miezul unei organizatii “oarbe”, in care membrii nu se cunosc intre ei si care doar executa ordinele venite de sus. Tot acum, intra pe fir Jo Mal Saeng, maleficul ministru, care il conduce pe Rege in locul unde in trecut creierul Mil Bon se ascunsese si salasluise. Recitind inscriptiile din subteran in fata Regelui intocmai cum facuse cu decenii in urma in fata fiostului Rege, Saeng ii arata Regelui ca Mil Bon continua sa traiasca datorita faptului ca Jeong Gi Joon ar fi fost singurul membru al Mil Bon carea reusit sa scape cu viata. Din acst moment, misiunea Regelui de a mai ascunde planurile sale devine imposibila. Cum vor evolua lucrurile atat de incalcite ?

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Eternul razboi dintre Mak-Soon si Soe-Dol ajunge la apogeu. Dupa atatia ani, blandul Soe-Dol inca n-a reusit s-o cucereasca si, disperat, intr-o noapte, la betie, il cotonogeste pe dragutul doicii-inteleptul lipsit de intelepciune, Cho- atat de rau incat acesta promite sa nu se mai duca la taverna. Dorul lui Mak-Soon e cu atat maie mare, cu cat mai decis Cho rezista tuturor tentatiilor sale. Blamata de prieteni si oamenii din targ care-i tin partea lui Soe-Dol, Mak-Soon se ofileste trista si insingurata, ceea ce-i rupe inima lui « oraboni », care se duce din nou la inteleptul Cho sa-l roage sa faca din nou lucrul pentru care-a fost cotonogit. Pana si cartoforul constata, plin de dubii: ori e prost ori e Budha insusi. Asemenea daruire de sine n-a mai intalnit.
Peste necazul cu barbatii, doica mai da peste unul, grav de data acesta: Gwi-Dong, a carui minte lucreaza mai precis decat s-ar crede. Dupa ce s-a convins cu ochii lui de existenta misterioasei pete pe gatul sefului Chun-Doong, prima interogata e doica si, in pofida negatiilor ei, disperarea din ochi e raspunsul pe care-l cauta tanarul ofiter. Prima masura: trebuie impiedicata dorinta surorii si a tatalui de a incheia casatoria cu Chun-Doong. Oricine altcineva, dar nu el. Mama va fi fericita, dar Geum-Ok o sa-l urasca pentru asta. Dar ce altceva se poate face ? Cum o sa-i explice tatalui motivul?
La caderea serii, cu cativa catei de usturoi mestecati la repezeala ca sa provoace sila, vanatorul Kang si Chun-Doong, simuland betia, reusesc sa treaca pretioasa marfa de contrabanda printre garzi si s-o livreze negustorului din Qing fara a fi prinsi. Manios pentru pierderea ginsengului si a coarnelor de cerb, maestrul Wang ordona ca represalii arderea gospodariei lui Kkuk-Ji si prinderea tradatorului sau fiu, Do-Gab.
Un negustor ambulant de sare trecand prin oras o intalneste pe Mak-Soon si-i da viata peste cap din nou, fluturandu-i pe sub nas tentatia de nerezistat: banii ! Ipotetica posibilitate de a-l mosteni prin fiul ei, pe Lordul Yi, bogatanul ei fost stapan, tatal pruncului pe care l-a purtat in pantec. Dar mai e o problema. Lordul isi vrea si fiul, caci alti mostenitori nu are, asa ca Mak-Soon trebuie repede sa faca rost de un fiu, caci nu e sigura de reactia lordului si nu vrea sa distruga viata lui Gwi-Dong. Oraboni va trebui sa vorbeasca cu el si sa-l convinga pe vesnicul respins si negat Chun-Doong, sa-o accepte ca mama.

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

E timpul sa spui la revedere…

Dezamagit ca nu a primit inca portofoliul de actiuni, Kim Bok-Man ii cere lui Leo colaborare separata de Dong-Hyuk, care deja i-a notificat rezilierea contractului si caruia i-a aranjat pierirea, legala… pregatind pentru Procuratura un set de dovezi prin care Shin Dong-Hyuk a incalcat clauzele, provocand pagube inimaginabile.
De cand si-a schimbat scopul, pare ca si cerul vrea sa-l ajute pe Dong-Hyuk caci, intocmite in acelasi timp, actele pentru plecarea la studii a Yoon-Hee-ei si denuntul pentru Procuratura se amesteca intre ele si prin mana fetei, ajung la parat. Omul prevenit e omul pregatit. In schimb, favorea ceruta de Yoon-Hee este “ajutor pentru Han Tae-Jun”. Actele din dosar cuprind si referiri la actiuni daunatoare si presedintelui Kim, iar Dong-Hyuk decide sa trimita dosarul la destinatar. Fiecare sa-si plateasca partea de vina conform legii!
Controlul prin capital fiind pierdut, Kim Bok-Man vrea sa achizitioneze actiunile presedintei Yoon in schimbul datoriilor din cecurile scadente, care neachitate in temen, duc la faliment. Amenintarea nu e vorba goala si oricat de binevoitori sunt salariatii, si oricat de urat ii este Directorului General, trebuie sa apeleze la bunavointa oaspetelui de la « Safir ». Specialistul in masinatiuni financiare a si gasit solutia… in propriu-i buzunar si, cu riscul integritatii fizice a lui Leo, « pacalindu-l » pe Kim Bok-Man, ii cumpara toate titlurile asupra hotelului. Ramane de vazut cum va reactiona cand va descoperi « cumparatorul ».
Toata lumea este extrem de recunoscatoare si indatoritoare cu nu demult detestatul fost oaspete de la « Safir », caci l-au luat rapid din raza vizuala a presedintelui Kim. Cu ultimele resurse financiare, nesigur pentru viitor ca si-n trecutul sau, temator sa nu fie din nou abandonat, Dong-Hyuk ii ofera Jin-Yeong-ei o romantica seara de logodna oferindu-se pe sine ca unica avere ramasa. Apoi, mai are de incheiat socotelile cu presedintele Kim Bok-Man. Ce se va-ntampla in infricosatoarea intreprindere ?

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Dragostea filiala a lui Do-Gab pecum si obiceiul inradacinat de-a pastra ceva pentru familie, lacomia si nestiinta mamei sale, vor avea consecinte nefaste. Marfa de contrabanda a ajuns in targ si n-a durat mult pana ce oamenii maestrului Wang au dat de ea. Ca urmare, Kkok-Ji si nevasta au strans rapid cate ceva si-au cerut adapost temporar la Chun-Doong. Fiindca Do-Gab s-a intors acasa sa recupereze ceva important, hyungnim se vede in postura de-a merge sa-l aduca intreg, si fara sa vrea se vede implicat intr-o lupta cu oamenii trimisi de maestrul Wang. Ranit de sabie la brat, Do-Gab reuseste sa salveze pretiosul obiect ascuns, o flinta, pe care o duce vanatorului Kang in timp ce Chun-Doong cu-o prajina de bambus si multa maiestrie pune la respect urmaritrorii. Ajuns acasa, trebuie sa negocieze dur cu Dong-Nyeo prezenta sefului hotilor si a nevestei lui in incinta casei de negot. Fireste ca primul instinct al hotului e cel de a « imprumuta » ceva fara a cere voie. Amandoi reusesc insa sa faca promisiunea de onestitate doar ca nu prea stiu ei ce e aia.
In acest timp, la corpul de garda, ofiterul Gong ii tine lui Gwi-Dong o predica despre fiinte pure si impure si despre supravietuirea ambelor. Reactia transanta si inflexibila a tanarului ofiter nu pare sa fie de bun augur pentru cariera sa. In afara de asta, Gwi-Dong mai este preocupat si sa afle de ce i-a disparut brusc semnul din nastere daca el exista inca atat la tatal sau cat si la sora mai mica si culmea, pe gatul prietenului sau !
Fiindca i s-a sugerat sa-si vada de ale lui dar considera ca repararea nedreptatii si stoparea coruptiei fac parte din treburile lui, Gwi-Dong a primit ordin sa se « odihneasca » o perioada nedefinita de timp. Neavand altceva de facut, isi propune sa se joace de-a trasul cu arcul, in primul rand sa-l umileasca pe pretendentul agreat de mama pentru sora lui, fiul Lordului Min si, in al doilea rand, sa-si satisfaca curozitatea privind semnul de pe gatul prietenului sau fara a da nastere la suspiciuni si fara a-l jigni pe acesta.

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Expatrierea planuita nu iese asa cum trebuia. Resursele directorului Baik sunt nebanuite si Hak-Do, bine informat, o ameninta pe Choon-Hyang cu distrugerea carierei lui Mong-Ryong daca ea se indeparteaza prea mult. Cam ne-etic, si Mong-Ryong folosind informatia noonei si resursele procuraturii ajunge destul de repede la aeroport ca s-o recupereze, impreuna cu Dong-Soo si sa-i transporte in Busan unde se integreaza perfect in colectivul fabricutei de gablonzuri, printre oamenii iscoditori dar primitori si amabili. Putin soju descantat cu varianta de poveste a procurorului si oamenii trec repede de partea lui, ca doar cunosc bine asprimea de care le e capabila sefa.
Indepartat din nou, Mong-Ryong intelege ca nu va afla nimic de la Choon-Hyang iar angajatii sunt nestiutori in ce priveste trecutul sefei lor. Intors la lucru, incepe investgatii amanuntite asupra persoanelor implicate in vechiul incident si afla lucruri ciudate despre toata lumea, intelegand ca prin agentia DoDo, firma partenera Hit Productions spala bani dar inca nu e sigur daca participarea lui Hak-Do e voluntara sau fortata. Investigatiile lui Mong-Ryong ameninta serios afacerea filmului cu Kang Min si fiindca fondurile implicate sunt ale Yakuzei, represaliile nu intarzie sa apara. Prima viata primejduita e a lui Mong-Ryong dar nici directorul Baik si nici Hak-Do nu sunt in sigurata. Tradarea directorului Baik scoate situatia de sub control si singura optiune a lui Byuk Hak-Do este onestitatea. Ce e mai grav e ca Choon-Hyang e luata ostatica pentru a forta mana presedintelui Byuk, si in valtoarea luptei dintre fortele binelui si raului, cade de pe acoperis.
Din comedie romantica, opera noastra devine film de actiune cu suspans si implicatii ale crimei organizate. Nu va intristati prea tare… totusi, Mong-Ryong are menirea de JUSTITIAR (asa spune povestea) !

Fiindca asta e finalul, sa le multumim ca ne-au distrat, ne-au intristat, ne-au tinut cu sufletul la gura si apoi ne-au relaxat si ne-au bucurat clipele de ragaz. Nu ne-au spus cand si-au rupt o mana sau un picior sarind de pe o trambulina, cand si-au ranit spinarea fortand o actiune spectaculoasa, cand le-au inghetat trupurile la o filmare de iarna in exterior sau au facut febra dupa o scena uda reluata de n… ori, sau au facut ulcer din lipsa de timp pentru masa si somn. Sa le multumim tuturor si sa nu-i uitam cand raniti fiind, sunt inlocuiti cu unii noi (Aja, Jae Hee!)!
Sa multumim si echipei noastre care ne delecteaza cu munca coreenilor ! Multumim, « Asiacinefil»!

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Inceputul ultimei luni de toamna aduce o surpriza tuturor asiacinefililor iubitori de filme de calitate. “Once in a Summer” este una din rarele bijuterii melodramatice pe care cinematografia coreeana le-a oferit iubitorilor genului de-a lungul timpului. La o prima vedere e vorba de o melodrama romantica simpla, insa privita mai de aproape se pot oberva o multime de nuante care dau culoare filmului. Momentele nostalgice si vremurile tulburi sunt doar un pretext pentru a urmari acest film deosebit, care ne infatiseaza o Coree a sfarsitului anilor ’60 asa cum nu ne-am putea-o inchipui. Dupa armistitiul din Razboiul Coreean, a inceput un nou razboi care avea sa macine si penisnsula coreeana: razboiul rece. Fobia de commnism a cuprins sudul peninsulei, iar vremurile erau foarte tulburi. Oponentii regimurilor “democratice” ale acelor timpuri erau deseori acuzati a fi spioni din Nord, multi pierzandu-si viata sau fiind inchisi pe nedrept. Prezenta americana in Coreea era o realitate a anilor ’60, bazele militare americane avand ca scop asigurarea respectarii de catre Nord a conditiilor armistitiului. In mare parte Coreea acelor ani era o tara aproape rurala, fara infrastructura, ranile razboiului nefiind insa vindecate. Asezarile rurale nu aveau curent electric, viata la tara parea o cufundare intr-o alta dimensiune, in timp ce in asezarile urbane miscarile studentesti sanctionau orice deviere de la regulile democratiei atat de greu castigate.
In 1961, Park Chunh-hee preia puterea in Coreea in urma unei lovituri de stat militare. De formatie militar, acesta fusese general in armata coreeana cand a devenit presedinte. Acesta a condus tara cu mana forte pana la asasinarea sa in 1979, fiind considerat parintele industrializarii republicii sud-coreene. Cu toate acestea, a ramas in istorie prin modul autoritar de a conduce tara, nu de poutine ori instaurand starea de urgenta si limitand libertatea cuvantului si a presei. In aceste vremuri tulburi se desfasoara povestea noastra. Tinerii studenti ai acelor vremuri se organizau in asociatii studentesti ce puneau la cale mitinguri de protest in campusurile universitare, majoritatea indreptate impotriva regimului politic autoritar si impotriva restrangerii drepturilor cetatenesti. Povestea din “Once in a Summer” se desfasoara departe de lumea dezlantuita a Seulului, intr-o asezare rurala uitata parca de timp. Suk-young e un tanar plin de viata, student, ale carui ganduri se indreapta doar spre fete. E un adevarat cuceritor, si se poarta ca atare. Protestele studentesti il intereseaza prea putin, la fel si politica. Dar cum face parte din asociatia studenteasca a universitatii pe care o urmeaza, participa atat la mitinguri cat si la iesirile in aer liber organizate de asociatie. O astfel de excursie este una facuta intr-un mic sat uitat de timp, unde totul pare dintr-o alta epoca. Acolo, la biblioteca satului, Suk-young o cunoaste pe Jung-in, o tanara visatoare, adolescenta iubitoare de literature (uneori cu tenta erotica), una din putinele persoane din sat care stiau carte. Cei doi se intalnesc intamplator, iar el se indragosteste de ea la prima vedere. Ii da tarcoale, insista, mai lasa de la el, pana cand si ea il accepta. Par cel mai fericit cuplu din lume, isi destainuie lucruri din copilarie, fericite si triste deopotriva. Mai apoi, tinerii studenti trebuie sa revina in capitala pentru un miting de amploare, iar povestea de iubire a celor doi tineri inocenti e in pericol sa se sfarseasca. Revenirea celor doi, impreuna, in Seul, le va schimba pentru totdeauna destinul, datorita unor evenimente tragice.

Ce e magic in acest film ? Mai intai atmosfera. Peisajul rural coreean al anilor ’60 este de-a dreptul fascinant: oameni harnici, muncitori, care nu asteapta nimic de la nimeni si care stiu ca doar prin munca pot avea hambarele pline si trece peste iarna friguroasa. Peisajul rustic este animat in momentul in care in acel satuc uitat de lume se ridica primii stalpi de energie electrica. Becul este o minunatie a tehnologiei care se arata in toata splendoarea lui in viata analfabetilor care se minuneaza la vederea luminii artificiale. Mai apoi un televizor alb-negru e adus de unul dintre studenti, si tot satul asista cu gura cascata la aselenizarea din 1969 a americanilor, concluzionand: “America detine Luna, acum ?!”Mai apoi, intr-o scena desprinsa parca din “Nuovo Cinema Paradiso”, are loc o scena memorabila in care toti satenii se strang in fata unui cearsaf pe care se proiecteaza un film de dragoste “prea putin educativ” in opinia profesorului din sat. Nu lipsesc din peisajul paradisiac plimbarile sub clar de luna, un sarut ascuns consumat pe intuneric tocmai in mijlocul unui rau, dar si momentele hilare care subliniaza caracteristicile tipice ale fermierului coreean.
Magica este si interpretarea actorilor principali, azi doua supervedete coreene cunoscute nu doar in Asia ci si in intreaga lume. Lee Byung Hoon ne-a vrajit cu interpretarile din filme precum “I Saw the Devil”, “A Bittersweet Life” sau “The Good, the Bad and the Weird”, sau din seriale precum “The Influence” sau “IRIS”, in timp ce partenera lui din film, Soo Ae, a avut roluri memorabile in “Midnight FM”, “Sword With No Nmae”, sau in serialul “Athena”, ca sa nu mai vorbim de distribuirea si interpretarea de exceptie din actualul serial “Forget me Not” tradus in premiera in Romania de Asia Team. Pe langa interpretarea celor doi, magia filmului e dusa mai departe de coloana Sonora, unde celebra melodie interpretata de Charles Aznavour – “Yesterday when I was young” pare a fi cheia intelegerii mesajului regizorului Jo Geun-sik. Nu in ultimul rand magic e scenariul minunat care reuseste sa transmita sentimente de nostalgie, romantism si nu in ultimul rand de tristete profunda cu fiecare secevnta.

Un film despre care s-ar putea spune foarte multe, dar pe care preferam sa-l lasam pe fiecare asiacinefil sa-l savureze si sa-l aprecieze. In mod sigur se va inscrie pe lista filmelor de top pe care de mai bine de 3 ani de zile asiacinefil se straduieste sa le aduca aproape de sufletul iubitorilor de frumos, de arta cinematografica pura. O melodrama subtila, cu mesaje profunde, o nestemata a genului ce nu trebuie ocolita. Vizionare placuta !

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Odata cu expulzarea de la Palat a clanului Sa Taek Bi pentru tentativa de lovitura de stat si de asasinare a Regelui, lucrurile reintra in normal. Absolut totul se reaseaza pe un fagas normal: Regele isi intra pe deplin in drepturi, iar Ui Ja devine Print Mostenitor. Toti apropiatii acestuia primesc cate o functie importanta la Curte: Sung-Choong devine Ministru de Externe, lui Heung Su ii revine Biroul de Ordine Publica, in timp ce Gye Baek devine general in Armata Baekje. Din pacate doar la Palat lumea pare sa fi renascut. In tara, poporul nu sesizeaza importanta schimbarii de la Palat, lucru care il dezamageste pe Gye Baek si pe Ui Ja, ce se plimba prin popor pentru a afla problemele acestuia. Ajunsi intr-o carciuma, incognito, acestia asculta atenti pasul poporului, pentru care viata de la Palat e o alta dimensiune, ce ii intereseaza prea putin cata vreme principala preocupare a lor este hrana de zi cu zi. In schimb, originea pe jumatate din Silla a Printului Mostenitor e, deja, un motiv pe barfa. Desi Ui Ja se simte umilit de vorbele ce i se par fara sens ale oamenilor din popor, are taria de a accepta realitatea, care oricum nu poate fi negate, asemeni legaturilor sale de sange.
Momentele de tandrete ale lui Gye Baek si Eun Go il pun pe ganduri pe Ui Ja, ale carui sentimente pentru Eun Go sunt la fel de sincere precum cele ale lui Gye Baek pentru fosta negustoreasa. Incet, un usor sentiment de invidie incepe sa se inradacineze in sufletul lui Ui Ja. In urma discutiei cu Regele, acesta din urma redeschide o problema spinoasa din trecut: uciderea lui Moo Jin. Regele nu e ferm convins ca Gye Baek l-a iertat pe Ui Ja, si ca in momentul in care prietenia celor doi va trece prin momente dificile, Gye Baek nu va ezita sa-i reproseze din nou acel asasinat. In consecinta, Regele decide sa-l trimita pe Gye Baek in cel mai indepartat oras de la hotarele Baekje cu Silla, Goinseong, unde atacurile inamice erau frecvente. Ui Ja consimte, si, pentru a o pastra pe Eun Go aproape de el, o numeste pe aceasta Ministru al Riturilor. Ce va alege Eun Go intre indatorirea fata de tara si iubirea pentru Gye Baek ramane sa descoperiti urmarind un nou episod din acest serial.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com