„Sikandar”, cunoscut si ca „Foot Soldier”, este cel mai nou film al regizorului indian Piyush Jha. Piyush este un regizor si un scenarist care cu acest film atinge apogeul succesului in cariera sa cinematiografica de pana acum. In 1999 a realizat „Chalo America”, un film despre 3 studenti indieni obsedati de visul american, o poveste spusa cu umor, ce a fost selectionata la Festivalul international de film al Indiei, dar si festivalele de la Shanghai, San Diego, Atlanta sau Cairo. Dupa o implicare in realizarea de reclame tv, Piyush a revenit pe marile ecrane in 2004 cu „King of Bollywood”, un film in genul „mockumentary” (non-fictiune, aproape documentar) despre un ipotetic superstar de la Bollywood. Filmul a fost privit de critici ca fiind „extreme de inteligent”, fiind selectionat la mai multe festivaluri internationale de film, unele din ele prestigioase. De aceasta data, prin „Sikandar”, regizorul s-a gandit sa abordeze o tema mai mult decat serioasa, total diferita de temele filmelor sale anterioare, anume terorismul din Kashmir. Filmul a fost selectionat la festivalurile internationale de film de la Dubai, Los Angeles, New York si Stuttgart, fiind aclamat de critici.
Pentru necunoscatori trebuie spus ca filmele lui Piyush Jha sunt neconventionale. Regizorul mereu a incercat sa atinga noi orizonturi in materie de redare a povestilor sale, de la un stil de filmare inovator (King of Bollywood) la clasica apropiere de frumusetea si grandoarea Kashmirului (Sikandar), fiind un regizor care mereu a incercat sa impinga forntierele posibilului cat mai departe, pe celuloid. In rolul principal din „Sikandar” e distribuit Parzan Dastur, un model si o vedeta a reclamelor din India, actualmente elev la colegiul de stiinte economice din Mumbai. Acesta se afla la al 9-lea si cel mai important rol din cariera, debutand in 2001, si fara indoiala va fi o figura despre care se va mai auzi in cinematografia indiana, daca va alege sa continue pe acest drum.
Sikandar Raza este un elev de 14 ani dintr-o localitate muntoasa din mirifica zona a Kashmirului. Orfan de mic, de cand parintii i-au fost ucisi de militantii musulmani, acesta a fost crescut de unchiul si matusa lui. Sikandar are o mare pasiune: fotbalul, pe care il practica in timpul liber visand sa devina, intr-o zi, un mare fotbalist care sa poata sa-si rasplateasca matusa cu o masina de spalat de care aceasta avea mare nevoie. Dar intr-o zi acesta descopera, pe o poteca izolata, un pistol. Curiozitatea il impinge sa ia arma cu el, insa in momentul in care colegii lui de clasa il terorizeaza ajunge sa constate puterea pe care posedarea unei arme o ofera. Dar in scurt timp, Sikandar se trezeste in mijlocul unei conspiratii ai al unei lumi dominate de terorism, moarte si demagogie din care ajunge sa-si doreasca sa scape cu orice pret.
Un film dur si emotionant in acelasi timp, care cel mai bine ar putea fi rezumat in cuvintele finale ale regizorului, scrise inaintea genericului filmului: „Acest film este dedicat copiilor din Kashmir”. In fapt „Sikandar” este o imagine vie si trista a vietii grele a copiilor din Kashmir, care de cele ami multe ori ajung sa fie recrutati de organizatiile teroriste in vederea comiterii de assasinate sau acte sinucigase in numele unor idealuri pline de demagogie, platind tribute naivitatii varstei lor. Un film care se departeaza de tiparul clasic al filmului indian, in sensul in care melodiile care pana acum sunt elementul definitoriu al filmului bollywoodian ajung sa fie transpuse mai tot timpul pe fundal, si nu in portiuni separate dedicate lor. Muzica nu dispare, ci doar acompaniaza aproape pe neobservate trairile spectatorului in functie de trairile personajului principal. Per ansamblu o realizare remarcabila, cu un scenariu simplu si plin de rasturnari de situatii, care cu siguranta va captiva.
Succesul de casa in China al primului film in calitate de producator al celebrei actrite Zhang Ziyi a sporit ambitiile acesteia, vizand pentru urmatorul proiect o tinta mai larga. Conform hollywoodreporter.com, Zhang lucreaza alaturi de prietenele ei Wendi Murdoch si Florence Sloan la producerea unui film vorbit in engleza, „Snow Flower and the Secret Fan”. Si Zhang va juca in viitorul film, care va fi regizat de cineastul chinezo-american Wayne Wang, cel care a regizat si comedia romantica „Maid in Manhattan”. Cu actiunea plasata in China secolului 19, filmul bazat pe romanul omonim al Lisei See vorbeste despre prietenia de o viata a doua femei. Filmarile sunt preconizate a incepe la inceputul anului viitor in China.
Privind retrospectiv, Lee si-a descris zilele timpurii ale ascensiunii sale ca fiind marcate de singuratate si absenta. „Cred ca am devenit putin plin de sine cu „The King and the Clown”. Pe urma a venit ingrijorarea si marele semn de intrebare legat de „ce voi face cand voi inceta sa mai stralucesc” ? Desigur, insa, ca nu doream sa fac pasul inapoi, gandindu-ma la toate greutatile prin care am trecut ca sa ajung acolo. Asa ca, intr-un fel, nu am avut de ales si nu puteam face decat sa-mi adun la un loc toate energiile si sa ma zbat de unul singur sa ies din conul de umbra in care intrasemfara voia mea dupa succesul din The king and the Clown”. Si a reusit. Performanta din serialul produs de SBS, „Iljimae”, de anul trecut, l-a adus in topul premiatilor la SBS Drama Awards din decembrie 2008. Serialul, in care Lee interpreteaza un talhar erou ce fura de la oficialii corupti ai dinastiei Joseon si da celor saraci, s-a bucurat de ratinguri de peste 30%, iar vanzarile pe dvd ale serialului au fost de 2 ori mai mari decat cele ale serialului Jumong.
De curand, serialul a inceput sa fie difuzat de televiziunea japoneza TV Tokyo. Decizia japonezilor este de departe surprinzatoare, insa explicabila. In ciuda carierei relative scurte, Lee se bucura de o recunoastere atata in China si Japonia, cat si in alte tari asiatice. Un sondaj recent il situeaza la Lee Jun-ki pe pozitia a patra ca actor considerat cu potential urias al Valului coreean (Hallyu). Anul trecut, Lee a reprezentat imaginea festivalului Hallyu din Seul. Raspunzand chemarii fanilor din China si Japonia, Lee a tinut concerte de recunostinta pentru acestia in Shanghai si Hangzhou in China, la care au participat aproximativ 10.000 de oameni. Intentiile actorului sunt sa organizeze concerte similare si in Kobe si Yokohama, in Japonia. „Fiind o figura publica, nu exista prea multe cai, pentru mine, sa scap de stres. Iar de-a lungul anilor, am pierdut cativa oameni la care tineam mult. In acest sens, vreau doar sa ma simt bine in compania fanilor. Fanii inseamna mult pentru mine„, a spus Lee.
Reporterul caruia Lee a acceptat sa i se destainuie, a remarcat, pe durata intrevederii cu acesta seriozitatea si ardoarea acestuia, aproape atipice unei celebritati tinere. De asemenea, a ajuns la concluzia ca acesta poseda acel gen de ambitie nepotolita si tenacitate nesfarsita, deseori atribuita „tipilor Geyongsangdo”, adica celor originari din provincia Gyeongsang din sudul peninsulei coreene, de unde e originar si Lee. Pe cand Lee crestea, familia lui nu o ducea deloc bine sub aspect financiar. Lee a spus ca acest lucru l-a facut ceea ce a ajuns sa fie astazi. „Uram pur si simplu sa pierd. Mereu a trebuit sa ma lupt pentru a dobandi ceva in viata. Nimic nu pica din cer. Gandindu-ma la acei ani, daca cresteam intr-o familie instarita, cred ca as fi facut totul intr-un ritm mult mai lent, si m-as fi apropiat de lucruri intr-o maniera mult mai lejera. Poate ca, de asemenea, m-as fi concentrat mai mult si pe studii„, a chicotit Lee, ca si cum demult ar fi facut pace cu umilul sau trecut.
Reporterul relateaza ca in timp ce punea intrebarile, Lee era extreme de atent la acestea, digerandu-le, raspunzand cu o fermitate dezarmanta si intr-o maniera contemplativa. Lucrul pe care probabil l-a spus cu cea mai mare convingere, in timpul conversatiei, a fost cel legat de relatia sa cu personajul din „The King and the Clown”. „In timpul epocii Joseon, clovnii proveneau din randul claselor de jos. Insa aveau o dorinta de nestavilit pentru creativitatea artistica si libertate. Prin interpretarea lor puteau sa exploreze astfel de dorinte, aducand in acelasi timp bucuria pe chipurile privitorilor„, a explicat Lee. „The King and the Clown” se incheie cu personajul interpretat de Lee – Gongil – strigand ca va deveni un clovn in viata lui viitoare. Pentru Lee Jun-ki, raspunsul ar fi probabil acelasi.
Tara: China
Soi Cheang Pou-Soi, regizorul lui „Shamo” si „Dog Bite Dog” realizeaza inca un thriller de senzatie, „Accident” fiind unul din cele mai bune filme de acest gen ale anului in Hong Kong. Distributia este si ea una de zile mari, cu Louis Koo din „Connected”, Richie Ren si Michelle Yee din „Sniper” si „Lady Cop and Papa Crook”, Monika Mok din „Ocean Flame” sau Lam Suet (dintr-o multime de filme de actiune (seria Tactical Unit, Legendary Assassin etc). Un film de o tensiune precisa, calculata, bine dozata de un regizor experimentat, ajutat de o serie de actori importanti ai momentului din Hong Kong. Cu siguranta este o productie despre care se va vorbi peste ani. Nu intamplator numele cunoscutului Johnnie To apare pe genericul acestui film ca producator, acesta regasindu-se pe genericul principalelor succese de casa din Hong Kong din ultimii 2 ani.
Big B a fost recompensat, in aceste zile, cu un premiu onorific pentru realizarile in intreaga sa cariera din lumea filmului la cea de-a 11-a editia a Festivalului de film de la Mumbai. Festivalul, care s-a incheiat saptamana trecuta, a gazduit peste 200 de filme din 56 de tari, Amitabh Bachchan primind un premiu pentru intreaga contributie adusa la dezvoltarea filmului Indian, acesta implinind 40 de ani in „campul muncii”.
Adresandu-se presei la primirea premiului, Bachchan a declarat ca imparte acest premiu cu toti colegii lui din industria filmului: „Nimeni nu se poate ridica pentru a-si arata talentul fara sustinerea celorlalti, in special in industria de film. Daca nu ai suportul celorlalti, nu esti niciunde. Asa ca as dori sa felicit pe toata lumea din industria filmului care m-a sustinut, de la regizor la regizor musical, asistent, baiatul cu luminile, tuturor actorilor si actritelor cu care am jucat si care mi-au purtat noroc si datorita carora am reusit sa petrec atat de multi ani in industrie„, a spus Bachchan. Acesta a multumit, de asemenea, oamenilor din India pentru sustinerea si dragostea neconditionata ce i-au aratat-o de-a lungul timpului. „Vreau sa multumesc in primul rand oamenilor din tara mea pentru ca mi-au acordat dragostea lor, sustinerea lor, afectiunea si rugaciunile lor in multe dati, si ma simt cu adevarat foarte, foarte umil in prezenta lor. Fie ca acestora sa continue sa le placa ceea ce facem, si sper ca cei cativa ani care mi-au mai ramas din cariera sa continue sa se bucure de ceea ce facem„, a adaugat Bachchan.
Preyta Zinta, colegul de breasla apropiat al lui Bachchan, l-a descris pe acesta drept „un minunat actor”. „Nu ai nimic ce sa-i reprosezi domnului Bachchan deoarece joaca in filme dinainte ca eu sa ma fi nascut, si e un actor minunat. Alaturi de el mereu ai ceva de invatat„, a spus Zinta.
Yong Ee reuseste cu maiestrie sa il traga de limba pe Shi Wan, cu care e acum bun prieten si o face in acel bordel unde mama sa adevarata e servitoare. Tot acolo, singur si plin de amaraciune, Shi Hoo, incearca sa isi inece remuscarile provocate de denuntul cu final nefericit, remuscari acutizate de remarcile acide ale lui Yong Ee. In acest timp, Eun Chae isi desfasoarã activitatea caritabila in satul cersetorilor, provocand nemultumirea tatalui ei, care il obliga pe Hwa Bong sa o aduca cu forta de acolo.
Alex Fong Lin-sun s-a nascut in 1980. Putina lume stie, dar talentatul interpret al principalelor melodii ale coloanei sonore a filmului „Kung Fu Cyborg”, in care a si interpretat rolul principal al cyborg-ului care se indragosteste de o fiinta umana, a fost initial inotator profesionist. De aici si porecla pe care si-a dobandit-o in show-biz, „Pestisorul zburator”. Detinator al mai multor recorduri la inot, Alex Fong a reprezentat Hong-Kong-ul la jocurile Olimpice de la Sydney din 2000, insa nu a reusit sa ajunga in finale. Este licentiat in administrarea afacerilor, ca absolvent al Universitatii din Hong Kong. In 2001 a devenit cantaret, datorita popularitatii in randul tinerilor. A lucrat cu Stephy Tang, cu care a avut 6 dueturi, castigand in 2006 la emisiunea „Jade Solid Gold” premiul pentru „Cel mai bun duet al anului”. Pe langa cariera muzicala si cea actoriceasca, Alex Fong este si o cunoscuta gazda a unui show culinary la postul TVB, alaturi de Ronald Cheng si Edming Leung.
In filmul considerat primul SF chinezesc, „Kung Fu Cyborg”, Alex Fong interpreteaza un cyborg care se indragosteste de o politista, interpretata chiar de Betty Sun. Betty s-a nascut in 1982 in Shanghai, iar de la 5 ani a invatat sa danseze. De la 11 a inceput sa reprezinte Shanghai-ul si China in competitii internationale. 4 ani mai tarziu a intrat intr-o companie de dans… a politiei din Shanghai, in care a ramas timp de 3 ani. Apoi a umblat in cautarea faimei si a succesului, participand la tot felul de competitii de Miss si jocuri televizate. Asta pana cand producatorii au remarcat-o. Pasul urmator au fost reclamele la televiziune si primul rol intr-o adaptare pentru televiziune a „Jade Goddess if Mercy”, unde interpreta o politista, alaturi de Vicky Zhao. In sfarsit, in 2006 a fost distribuita alaturi de Jet Li in „Fearless”, rol care a lansat-o in lumea buna a filmului chinez. A urmat 
„Painted Skin”, iar in acest an rolul din „Kung Fu Cyborg”.
Actitra veterana japoneza Yoko Minamida, in varsta de 76 de ani, retrasa din activitate, a fost, recent, spitalizata cu diagnosticul hemoragie cerebrala, fiind de urgenta supusa unei interventii chirurgicale. In ultimii ani, starea ei de sanatate s-a inrautatit vizibil. In 2004 a inceput sa manifeste semen de dementa, fapt ce a determinat-o sa iasa din show-biz in 2006. Sotul ei, actorul Hiroyuki Nagato (75 de ani) a avut grija de ea, acasa, insa in februarie a fost spitalizata pentru un atac cardiac minor, iar in aprilie pentru tulburare de cunostinta. Nagato avea, in aceasta luna, o reprezentatie la teatrul Meijiza ina, din fericire, era in zi libera cand sotia sa a fost spitalizata. Cu toate acestea, a doua zi, actorul s-a aflat din nou pe scena, pregatindu-se pentru reprezentatie.
Actrita veteran Kim Hye-ja a fost numita Cea mai buna actrita la categoria Film strain a unui important festival de film din China, pentru rolul din „Mother”. Festivalul de film „Cocosul de Aur si 100 de Flori” (Jinji Baihua) s-a desfasurat la mijlocul lunii trecute la Nanchang, din 14 pana in 17 octombrie, in competitie aflandu-se 155 de filme pentru 18 premii. Abia din 2005 s-a acceptat in agenda festivalului proiectarea si de filme straine, iar premiile sunt acordate atat prin voturile unui juriu cat si a audientei, ceea ce este o noutate in acest domeniu, cel putin in China.
Kim este cunoscuta in Coreea pentru rolurile de mama interpretate in seriale de televiziune. Partitura din „Mother” marcheaza debutul pe marile ecrane a actritei de 68 de ani, aceasta reusind sa-si surprinda fanii cu interpretarea ei intensa a unei mame prea atente cu fiul ei, care ajunge sa fie implicata intr-un caz de crima. Kim Hye-ja a castigat alte 3 premii la festivaluri locale de filme pentru acest rol, inclusiv premiul criticilor la Festivalul de la Busan din acest an. In anii trecuti, un alt actor coreean premiat la festivalul de film din China a fost Jo Seung-woo, protagonistul din „Marathon”. Cele mai importante premii ale festivalului (Cel mai bun actor, Cel mai bun actor intr-un rol secundar, Cel mai bun film sic ea mai buna scenografie) au fost acordate, in acest an, filmului „Iron Man” al lui Yin Li.
Ieri, media indoneziana relata o stire surprinzatoare: Jay Chou, celebrul star al muzicii taiwaneze ar fi incetat din viata in urma unei supradoze. Stirea s-a raspandit fulgerator in intreaga Asie, creand rumoare si neliniste in randul fanilor vedetei. In 2004, un site chinezesc foarte cunoscut a pretins ca Jay ar fi murit intr-un accident de masina. Stirea era extrem de ferma in descrierea accidentului, explicand amanuntit tot filmul evenimentului: intorcandu-se spre compania lui de manageriere, masina lui Jay ar fi fost lovita frontal de un camion. Mai mult decat atat, site-ul cu pricina relata ca soferul masinii lui Jay ar fi murit pe loc, iar Jay si mai multi insotitori ar fi fost dusi de urgenta la spital, insa nu s-a mai putut face nimic pentru salvarea lor, fiind pronuntat decesul.
Actrita japoneza Yamada Yuu, in varsta de 25 de ani, a participat, ieri, la ceremonia de aprindere a beculetelor de Craciun in cartierul Ikebukuro din Tokyo. Actrita a aparut cu un nou look, avand parul tuns la 30 de cm, look carea suprins pe toata lumea, care o stia avand un frumos par lung. La inceput, reporterii au crezut ca s-a intamplat cva in relatia dintre Yamada si Shun Oguri (Crows Zero, Boys Over Flowers), insa ea a dat asigurari ca noua ei tunsoare nu are legatura cu relatia lor: „Am vrut doar sa cunosc noi provocari, iar acesta a fost primul pas, pentru mine. Aceasta decizie nu are nimic de-a face cu un suflet ranit sau cu ceva similar.” Lamurind acest zvon, intrebata care a fost parerea lui Oguri despre noul ei look, Yamada a tacut, zambind sfios.
Yamada Yuu a lucrat ca model pentru revista de moda CanCam, iar pana in 2002 a facut parte dintr-o formatie muzicala alaturi de 2 colege de liceu. Apoi a intrat in lumea televiziunii in seriale si in reclame. Din 2006 si-a inceput cariera solo in muzica, iar in mai 2008, presa a dezvaluit despre relatia secreta a acesteia cu starul Shun Oguri. Amandoi se despartisera de partenerii lor iar in martie 2008 au inceput sa se intalneasca departe de ochii presei, dupa ce au terminat filmarile la dorama Binbou Danshi. Inainte cei doi colaborasera la dublarea vocilor la animatia Surf’s Up. Pana in prezent se pare ca acestia continua sa fie impreuna, avand o relatie discreta, deloc expusa presei de scandal.
In 2007, reputatul Takashi Miike regiza Crows Zero, un film care soca prin violenta sa. Miike in sine este cunoscut ca fiind un regizor al filmelor de o violenta extrema, deseroi redata fara perdea in filmele sale. Insa Crows Zero prezenta povestea nespusa din spatele personajelor centrale ale filmului, niste elevi si liceul Suzuran, cel mai violent liceu din Japonia. In acest an, Miike revine cu o continuare a povestii, la fel de dura si nocomformista precum cea din prima parte. Personajele si interpretii lor sunt aceeasi, in rolurile principale distingandu-se Shun Oguri (nimeni altul decat Hanawaza Rui din serialul „Boys over Flowers”) si Takayuki Yamada, starul din „Densha Otoko” si „Tegami”. Lor li se adauga modelul Meisa Kuroki, vedeta feminina din The Sword of Alexander, Dance Subaru sau din scurt metrajul Kimi no Yubisaki. De remarcat coloana sonora a acestui sequel, dar si actiunea, mult mai realista, efectele sonore din timpul luptelor de strada, machiajul, care toate au un cuvant greu de spus.
Un film definitoriu pentru genul „cult” japonez contemporan. Miike reuseste sa redea simtamintele si mentalitatea tinerilor implicati in evenimentele relatate cu realism, energie si obiectivism. Luptele de strada in care ajung sa fie implicati nu sunt exponentul doar a unei adrenaline pe care fiecare adolescent o cauta, ci o modalitate de a fi impreuna cu prietenii si de a spune lumii ca exista, deci de a se exprima. Ca un amanunt de culoare, scena finala a luptei dintre cele 2 bande rivale a implicat 500 de figuranti care in realitate sunt membrii unor bande adevarate. Un film al unui regizor prolific (peste 70 de filme si roductii de televiziune regizate de la debutul din 1991), renumit si foarte apreciat in Japonia, o productie ce isi merita din plin elogiile care i s-au adus.
